George Simion – Întrebare parlamentară – Între sărăcia românilor și beneficiile pentru cetățenii străini – o analiză a inechităților sociale

Adresată:

Domnului Petre-Florin MANOLE, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale

De către: Deputat George-Nicolae SIMION

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 13.11.2025

Obiectul întrebării: Între sărăcia românilor și beneficiile pentru cetățenii străini – o analiză a inechităților sociale

Domnule ministru,

Vă adresez următoarea întrebare parlamentară în contextul unei situaţii sociale care ridică serioase probleme de echitate, transparenţă şi eficienţă a politicilor publice.

Conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică pentru anul 2024, rata sărăciei relative – definită ca procentul populaţiei care trăieşte în gospodării cu venituri sub 60 % din mediana veniturilor disponibile – a fost de 19%, adică aproximativ 3,595 milioane de persoane, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 27,9%, ceea ce înseamnă aproximativ 5,3 milioane de persoane, cele mai expuse categorii sunt copiii 0‑17 ani (26,2% în sărăcie relativă) şi tinerii 18‑24 ani (22,2%), iar transferurile sociale – pensii, alocaţii, alte prestaţii – au avut un rol esenţial, fără ele, 41,4% din populaţie s‑ar fi situat sub pragul sărăciei relative.

Această situaţie, pe care v-am prezentat-o, succint, confirmă că un segment semnificativ al populaţiei româneşti continuă să fie vulnerabil având venituri reduse, un risc de excluziune socială major și o lipsă de oportunităţi reale de ridicare a nivelului de trai.

În schimb, conform articolelor din presă, cetăţenii ucraineni aflaţi în România, sub protecţie ori alt statut, pot beneficia de prestaţii sociale comparabile celor pentru cetăţenii români – copiilor ucraineni, care au rezidenţa în țara noastră, li se acordă alocaţia de stat în valoare de 292 lei pe lună — aceeaşi sumă ca pentru copiii români, din iunie 2024, iar pentru cetăţenii străini sau apatrizi din zona conflictului din Ucraina, care au dobândit protecţie temporară în România, estimarea bugetară pentru prestaţii sociale depăşea 46,62 milioane lei pentru perioada iulie‑decembrie 2024.

Datele prezentate, domnule ministru, sugerează că, în România, a fost creat un cadru în care cetăţenii ucraineni pot accesa beneficii sociale şi drepturi care ridică întrebări privind echitatea între cetăţenii români şi cei străini aflaţi temporar pe
teritoriul ţării.

Având în vedere cele două seturi de date de mai sus, vă rog să îmi răspundeți următoarelor întrebări:

1. Cum se justifică faptul că, în timp ce aproape 1 din 5 români trăiește în sărăcie relativă, pentru cetăţeni ucraineni în România au fost stabilite prestaţii sociale similare cu cele de care beneficiază copiii români?

2. Există o evidenţă clară că accesul cetăţenilor ucraineni la astfel de beneficii nu creează discriminare inversă sau percepţie negativă între cetăţenii români care, deşi contribuie la sistemul public, rămân într-o situaţie vulnerabilă?

3. Ce mecanisme de monitorizare, control şi evaluare are Guvernul pentru a se asigura că resursele publice destinate protecţiei sociale sunt utilizate în mod echitabil şi că beneficiile pentru cetăţenii străini nu slăbesc capacitatea statului de a proteja proprii cetăţeni aflaţi în risc?

4. În ce măsură Guvernul a analizat impactul bugetar al acestor prestaţii sociale acordate cetăţenilor ucraineni şi dacă există o estimare comparativă între costurile implicate şi fondurile disponibile pentru reducerea sărăciei în rândul românilor?

5. Ce măsuri concrete intenţionează Guvernul să ia pentru a stopa percepţia că „românii sărăcesc pe zi ce trece în timp ce cetăţenii ucraineni îşi păstrează privilegiile şi beneficiile sociale”, percepţie care poate eroda coeziunea socială şi încrederea în instituţii?

În plus, domnule ministru, vă rog să clarificați următoarele:

1. Care este numărul exact al cetăţenilor ucraineni care au beneficiat, în anul 2024 şi până în prezent, de: alocaţie de stat pentru copii, venit minim de incluziune, indemnizaţie pentru persoane cu handicap, indemnizaţie de şomaj / sprijin pentru angajare în România?

2. Care este bugetul total alocat, până în prezent, pentru prestaţii sociale acordate cetăţenilor ucraineni în România şi care este raportul dintre acest buget şi suma alocată prin programe de reducere a sărăciei pentru cetăţenii români?

3. Ce criterii de eligibilitate, verificare a domiciliului/stabilirii şi de durată a şederii în România se aplică pentru cetăţenii ucraineni care solicită prestații sociale, şi cum se asigură Guvernul că – pe durata beneficiului – aceştia participă efectiv la piaţa muncii sau la sprijin pentru integrare socială, acolo unde este cazul?

4. Ce măsuri imediate are în vedere Guvernul pentru îmbunătăţirea situaţiei românilor aflaţi în risc de sărăcie (copii, tineri, gospodării cu mai mulţi copii, persoane singure, zone cu risc ridicat precum zona de Sud-Est a țării) şi cum se asigură că sprijinul acordat acestora este consistent, eficient şi previne deteriorarea socială?

5. În ce măsură Guvernul monitorizează percepţia publică privind echitatea sistemului de protecţie socială (inclusiv vigilent la eventuale nemulţumiri legitime ale cetăţenilor români) şi dacă există un mecanism de transparenţă care să informeze publicul despre costuri, beneficiari şi impactul social al prestaţiilor acordate cetăţenilor străini?

Solicit răspuns scris.