Adresată:
Domnului András István DEMETER, Ministrul Culturii
De către: Deputat George-Nicolae SIMION
Circumscripția electorală: nr. 42 București
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 04.08.2025
Obiectul întrebării: Clarificări despre situația bisericii de lemn „Sfântul Nicolae” din oraşul sucevean Broşteni, cunoscută şi ca Biserica muzeu „Ion Creangă”
Domnule Ministru,
Situația patrimoniului național și a muzeelor este una dezastruoasă pentru un domeniu care ar trebui să păstreze și să valorifice istoria României – nu de puține ori, activitatea culturală se desfășoară în clădiri vechi de sute de ani, neconsolidate, neexpertizate seismic, lipsite de investiții elementare, angajații – muzeografi, conservatori, supraveghetori – au salarii de mizerie, în ciuda muncii valoroase pe care o fac.
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din oraşul sucevean Broşteni, cunoscută şi ca Biserica muzeu „Ion Creangă”, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. O sută de ani mai târziu, aici, viitorul mare scriitor Ion Creangă, a urmat, timp de un an, cursurile şcolii nou înfiinţate în pronaosul lăcaşului de cult.
În anul 1950, în biserica de lemn a fost înfiinţat un muzeu etnografic. Muzeul adăposteşte tot felul de obiecte funerare vechi, icoane bizantine, un clopot german din timpul războiului, cărţi religioase, vase pentru cult, truse de botez şi împărtăşanie, diferite cruci, candele şi diferite fotografii de epocă. Iconostasul lucrat dintr-un singur lemn reprezintă piesa centrală a naosului. Poate cele mai valoroase obiecte aflate în acest muzeu sunt stranele originale şi un analog cu strană la care a cântat Ion Creangă.
În aceste zile tragice pentru locuitorii Moldovei, în mijlocul cărora mă aflu, am vizitat muzeul și am văzut, încă o dată, dimensiunea dezinteresului pentru moștenirea trecutului!
Prin urmare, domnule Ministru, vă rog să îmi transmiteți, punctual, următoarele:
1. În ceea ce privește muzeul etnografic, ce funcționează în incinta bisericii de lemn din Broșteni – care este organigrama, câți muzeografi, conservatori, supraveghetori sunt angajați și care este nivelul acestora de salarizare?
2. Pentru perioada 2020 – 2025, care sunt sumele alocate de Ministerul Culturii, Consiliul Județean Suceava, Primăria Broșteni pentru buna funcționare a muzeului și ce investiții au fost făcute atât pentru protejarea patrimoniului, cât și pentru valorificarea lui, defalcat, pentru fiecare an în parte?
3. Care este opinia dumneavoastră în ceea ce privește subfinanțarea cronică a muzeelor din România, care are un grav impact asupra valorificării patrimoniului cultural național și care sunt măsurile urgente pe care le aveți în vedere să le aplicați, până la sfârșitul acestui an pentru remedierea situației existente?
Solicit răspuns în scris.
Comments are closed