Către: Ministerul Afacerilor Externe, domnului ministru Sebastian-Dănuț Neculăescu

De la: Domnul George-Nicolae SIMION, deputat în circumscripția electorală nr.42 București

Subiectul întrebării: Desființarea clasei cu predare în limba română din localitatea Cartal (Orlivka), regiunea Odesa, și respectarea drepturilor minorității române din Ucraina, în contextul sprijinului acordat de România acestui stat

                                  Stimată doamnă ministru,

          La 1 septembrie 2026, în localitatea Cartal (Orlivka) din regiunea Odesa, o localitate în care românii reprezintă aproape întreaga populație, s-a deschis o clasă I cu predare în limba română, în urma demersurilor Consulatului General al României la Odesa și la solicitarea părinților. După numai patru zile, la 4 septembrie, părinții celor opt copii au fost chemați la școală, li s-a cerut să depună cereri pentru transferul copiilor la clasa cu predare în limba ucraineană, iar clasa românească a fost desființată.

Potrivit reprezentantului unei organizații a comunității locale, părinții ar fi fost supuși unor presiuni și intimidări, iar în declarațiile lor ar fi fost trecută motivarea că le-ar fi greu copiilor să învețe în limba maternă^[1].

Ministerul Afacerilor Externe a confirmat că a întreprins demersuri la București și la Kiev și că reprezentanți consulari urmau să revină la fața locului la 18 septembrie. Cazul nu este însă izolat, doamnă ministru – comunitățile românești din regiunea Odesa se confruntă cu mai multe dispute privind menținerea claselor în limba maternă, iar reprezentanții acestora semnalează că reforma învățământului care intră în vigoare în Ucraina de la 1 septembrie 2027 amenință ceea ce a mai rămas din școala românească, cerând României sprijin pentru obținerea unor excepții în zonele cu populație românească compactă.

Situația trebuie privită în lumina a ceea ce a făcut România pentru Ucraina de la începutul războiului: ne-am deschis granițele pentru milioane de refugiați, iar potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, 223.808 persoane beneficiau, la 31 august 2026, de protecție temporară pe teritoriul nostru, cu acces la sistemul public de sănătate, la educație, la piața muncii și la programe de sprijin finanțate din bugetul public^[2]. Porturile și infrastructura românească au asigurat tranzitul unei părți însemnate a exporturilor ucrainene de cereale, iar România a furnizat Ucrainei sprijin militar, inclusiv un sistem de apărare antiaeriană Patriot, într-un moment în care propriul său spațiu aerian era încălcat de drone.

În același timp, minoritatea ucraineană din România beneficiază de drepturi pe care nimeni nu le pune în discuție: reprezentare garantată în Parlament, învățământ în limba maternă, inclusiv licee cu predare în limba ucraineană, finanțare de la bugetul de stat pentru activitățile culturale și publicații proprii.

Este un model de tratament pe care România îl aplică în virtutea propriei Constituții și a angajamentelor europene, și pe care este firesc să îl ceară, în aceeași măsură, pentru românii din Ucraina.

Problema de fond, pe care v-o semnalez prin prezenta întrebare parlamentară, doamnă ministru, este reciprocitatea. Ucraina este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană și și-a asumat, prin Planul de acțiune privind protecția minorităților naționale, alinierea la standardele europene în acest domeniu, iar sprijinul României pentru parcursul european al Ucrainei nu poate fi despărțit de respectarea drepturilor celor aproximativ 400.000 de români care trăiesc pe teritoriul acesteia.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. Care este rezultatul demersurilor întreprinse de Ministerul Afacerilor Externe și de Consulatul General al României la Odesa în cazul clasei I din Cartal (Orlivka), inclusiv al vizitei consulare din 18 septembrie 2026, și a fost reînființată clasa cu predare în limba română?
2. Ați solicitat autorităților ucrainene clarificări oficiale cu privire la presiunile și intimidările semnalate de reprezentanții comunității asupra părinților, ce răspuns ați primit și a fost deschisă vreo verificare de către autoritățile ucrainene competente?
3. Câte clase și câte unități de învățământ cu predare în limba română funcționau în Ucraina în anul școlar 2021–2022 și câte funcționează în anul școlar 2026–2027, defalcat pe regiuni (Cernăuți, Odesa, Transcarpatia) și pe niveluri de învățământ?
4. Câte clase cu predare în limba română au fost desființate ori transformate în clase cu predare în limba ucraineană în ultimii cinci ani și în câte dintre aceste cazuri au existat semnalări privind presiuni asupra părinților?

5. Ce efecte estimează Ministerul că va avea asupra învățământului în limba română reforma educației care intră în vigoare în Ucraina la 1 septembrie 2027 și ce demersuri a făcut România pentru introducerea unor excepții în localitățile cu populație românească compactă?
6. În ce stadiu se află îndeplinirea de către Ucraina a măsurilor din Planul de acțiune privind protecția minorităților naționale, asumat în procesul de aderare la Uniunea Europeană, care sunt măsurile rămase neîndeplinite în privința minorității române și cum evaluează România progresele înregistrate?
7. Condiționează România, în poziția sa privind deschiderea și închiderea capitolelor de negociere pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, sprijinul său de respectarea drepturilor minorității române, iar dacă nu, din ce motiv?
8. Care este valoarea totală a sprijinului acordat de România Ucrainei de la începutul războiului, defalcat pe sprijin umanitar, costurile protecției temporare pentru refugiați, sprijin militar, sprijin logistic și de tranzit, și ce parte din aceste costuri a fost rambursată din fonduri europene?
9. Ce mecanism de monitorizare permanentă a situației drepturilor minorității române din Ucraina are Ministerul Afacerilor Externe, cum sunt consultate organizațiile comunității românești și cum este informat Parlamentul asupra constatărilor?
10. Care este stadiul activității Comisiei mixte interguvernamentale româno-ucrainene pentru problemele minorităților naționale, când a avut loc ultima reuniune și ce angajamente au fost asumate de partea ucraineană în privința educației în limba română?
11. Ce sprijin financiar și logistic acordă statul român, prin Ministerul Afacerilor Externe și prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, școlilor și comunităților românești din Ucraina, inclusiv pentru manuale, formarea cadrelor didactice și burse pentru elevii care doresc să studieze în România?
12. Ce măsuri concrete intenționează să ia Guvernul, la nivel bilateral și în cadrul instituțiilor europene, pentru ca drepturile minorității române din Ucraina să fie garantate la același nivel la care România garantează drepturile minorității ucrainene de pe teritoriul său?

[1] Știri pe surse, 16 septembrie 2026, cu reproducerea comunicatului Ministerului Afacerilor Externe și declarațiile reprezentantului Agenției de Dezvoltare Locală Orlivka: https://www.stiripesurse.ro/ucrainenii-batjocoresc-copiii-romanilor-din-ucraina-au-inchis-clasa-cu-predare-in-limba-romana-dupa-doar-4-zile-mae-de-la-bucuresti-reactioneaza-si-face-demersuri-la-kiev_3920658

[2] Datele Inspectoratului General pentru Imigrări la 31 august 2026, preluate de G4Media: https://www.g4media.ro/peste-220-000-de-ucraineni-beneficiaza-de-protectie-temporara-in-romania.html