Focșa Dumitru-Viorel – declarație politică – Gata cu baletul! Guvernaţi ţara!

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

A trecut mai bine de o lună de când Guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, o lună de când România nu mai este condusă de un Executiv generat de o majoritate parlamentară, ci de o umbră sinistră a unuia dintre cele mai slabe Cabinete post-decembriste.

În această perioadă de interimat de peste 5 săptămâni și de instabilitate politică, atât numărul de infectări cu virusul Sars-CoV-2, cât mai ales cel al deceselor, au atins cifre record. Din păcate, niciunuia dintre actorii încă principali ai scenei politice, să îi numim pe Klaus Iohannis, PNL, PSD, USR, nu i-a păsat de această dramă; dacă le-ar fi păsat de țară și de români ar fi generat rapid o majoritate în jurul singurei propuneri de premier patriot, profesionist și apolitic, Călin Georgescu.

Nominalizarea la batjocoră a lui Dacian Cioloș, apoi a generalului Nicolae Ciucă, legat de mâini și de picioare în procesul dialogului cu toate forțele politice parlamentare, au arătat un președinte de stat iresponsabil, secondat de un premier pierdut în timp și spațiu, pentru care drama propriilor cetățeni nu înseamnă absolut nimic.

În timp ce zeci de mii de români se află în spitale și alte zeci de mii și-au îngropat rudele, președintele Iohannis, PNL, PSD și USR s-au jucat și încă se joacă de-a terapia de grup și explorarea între părți, până la constituirea majorității parlamentare.

Domnilor Cîțu și Cioloș, de ce vă mai trebuie terapie de grup, nu v-ați cunoscut suficient de bine cât timp ați guvernat împreună?

Domnilor Cîțu și Ciolacu, de ce vă mai trebuie întâlniri exploratorii, când PNL și PSD au de ani buni un istoric de colaborare locală și națională?

Domnilor Cîțu, Cioloș și Ciolacu, ce mai așteptați? Câți români mai trebuie să moară pentru ca voi să lăsați interesele și orgoliile la o parte și să vă asumați actul de guvernare? Fiecare zi a voastră de terapie de grup și de explorare înseamnă sute de morți care, din păcate, nu își mai pot striga frustrarea și durerea.

O vom striga noi, din stradă, dacă vă mai bateți joc de țară și de cetățenii ei.