Adresată:
Domnului Ilie BOLOJAN, Prim-ministrul Guvernului României
De către: Deputat Florin-Cornel POPOVICI
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 13.01.2026
Obiectul întrebării: Legalitatea și conformitatea constituțională a concursului pentru ocuparea postului de Manager superior securitate cibernetică, grad II, organizat de Directoratul Național de Securitate Cibernetică prin Anunțul nr. D5545/29.12.2025
Stimate Domnule Prim – Ministru,
În aplicarea art. 64 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, formulez prezenta interpelare/întrebare având în vedere îndatoririle constituționale de control parlamentar asupra activității Guvernului și necesitatea asigurării respectării principiilor transparenței, nediscriminării și egalității de șanse în accesul la funcțiile publice.
EXPUNEREA SITUAȚIEI DE FAPT
Prin Anunțul nr. D5545 din 29 decembrie 2025, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), instituție aflată în subordinea Guvernului României, a organizat un concurs pentru ocuparea unui post de Manager superior securitate cibernetică, grad II, în cadrul Direcției Generale Parteneriate Instituționale – Direcția Relații Bilaterale Strategice.
Analiza atentă a condițiilor de participare la acest concurs relevă o serie de neregularități grave care sugerează că procedura a fost concepută cu încălcarea principiilor constituționale de nediscriminare și egalitate de șanse, constituind ceea ce în practica administrativă se numește un concurs „cu dedicație” – adică organizat pentru favorizarea unui anumit candidat prestabilit.
NEREGULARITĂȚI IDENTIFICATE
I. Cerințe discriminatorii privind experiența profesională externă
Anunțul de concurs impune, ca cerință eliminatorie, existența unei „experiențe profesionale anterioare externe dovedită de minimum doi (2) ani efectuată în cel puțin un (1) alt stat”, specificând explicit că „Postul necesită experiență anterioară externă efectivă, în mediu internațional, în afara României.”
Această cerință este discriminatorie din următoarele considerente:
a) Încălcarea principiului egalității de șanse (art. 16 din Constituție): Cerința exclude automat toți cetățenii români care, deși pot avea competențe profesionale excepționale în domeniul securității cibernetice, nu au avut posibilitatea materială sau personală de a lucra în străinătate. Aceasta creează o discriminare pe criteriul mobilității geografice, care nu este justificată de natura esențială a postului.
b) Lipsa proporționalității: Chiar pentru o poziție cu componente internaționale, experiența în străinătate ar trebui să constituie un avantaj competitiv (punctaj suplimentar), nu o condiție eliminatorie absolută. Experiența relevantă poate fi dobândită și prin participarea la proiecte internaționale din România, prin reprezentarea instituțiilor românești în foruri europene și internaționale, sau prin cooperare transfrontalieră.
c) Posibilă incompatibilitate cu dreptul Uniunii Europene: Cerința poate genera discriminare indirectă prin favorizarea candidaților cu experiență profesională în alte state membre ale UE, în timp ce candidații care și-au desfășurat cariera exclusiv în România sunt sistematic dezavantajați, ceea ce ridică probleme de compatibilitate cu art. 45 TFUE privind libera circulație a lucrătorilor și cu principiul proporționalității consacrat de jurisprudența CJUE.
II. Cerințe lingvistice disproporționate și eliminatorii
Anunțul impune, ca condiții eliminatorii, următoarele cerințe lingvistice cumulative:
• Limba română nivel C1 (cu certificare)
• Limba engleză nivel C1 – cu obligativitatea posesiunii certificatului la depunerea dosarului
• O a doua limbă străină dintre limbile UE (franceză, germană, spaniolă, olandeză, portugheză) nivel B2 – cu obligativitatea posesiunii certificatului la depunerea dosarului
• O a treia limbă străină (alta decât limbile UE) – cu obligativitatea posesiunii certificatului la depunerea dosarului
Aceste cerințe sunt vădit disproporționate pentru următoarele motive:
a) Lipsa justificării: Fișa de post nu demonstrează necesitatea obiectivă și imediată a utilizării simultane a trei limbi străine la nivel avansat pentru îndeplinirea atribuțiilor postului. În practică, în cadrul relațiilor bilaterale strategice, limba engleză este suficientă pentru comunicarea la nivel profesional, iar interpretarea simultană este disponibilă pentru situațiile excepționale.
b) Barieră artificială la intrare: Cerința de a deține la momentul depunerii dosarului certificări valide pentru toate cele trei limbi străine elimină chiar și candidați care vorbesc fluent aceste limbi, dar nu au avut resurse financiare sau timp pentru a obține certificări formale pentru toate trei simultan. Costul cumulat al unor astfel de certificări poate depăși 3.000-5.000 euro.
c) Discriminare economică indirectă: Cerința favorizează candidații cu resurse financiare substanțiale care și-au permis să investească în certificări lingvistice multiple, în detrimentul candidaților cu competențe tehnice superioare dar posibilități financiare limitate.
III. Cerința privind experiența ca salariat al instituțiilor UE – excludere drastică
Anunțul impune ca cerință eliminatorie „experiență profesională anterioară dovedită prin adeverință sau recomandare scrisă și asumată din partea angajatorului anterior, de minimum un (1) an ca și salariat(ă) al/a unei instituții a Uniunii Europene, instituții naționale sau guvernamentale din state membre ale UE și/sau state europene…”
Această cerință este profund discriminatorie deoarece:
a) Exclude categoric majoritatea specialiștilor români: Instituțiile UE angajează un număr foarte limitat de cetățeni români (proporțional cu cota de reprezentare), iar accesul la astfel de posturi este extrem de competitiv și limitat. Această cerință reduce dramatic pool-ul de candidați eligibili la câteva zeci sau sute de persoane din întreaga populație a României.
b) Creează inegalitate de tratament nejustificată: Experiența relevantă în securitate cibernetică poate fi dobândită în România, în sectorul privat, în mediul academic sau în alte instituții publice naționale, fără ca acest lucru să afecteze competența candidatului.
IV. Bibliografia orientată selectiv
Documentele pentru studiu includ strategii naționale ale SUA, UK și Israel, dar nu include strategii ale principalelor state membre UE (Germania, Franța, Olanda, Polonia), deși postul se află în cadrul Direcției Relații Bilaterale Strategice și România este stat membru al Uniunii Europene.
Această selecție sugerează că postul este pregătit pentru un candidat cu experiență specifică în relații cu aceste trei state, și nu cu partenerii europeni strategici ai României.
V. Termen extrem de scurt pentru depunerea candidaturilor
Anunțul de concurs a fost publicat pe 29 decembrie 2025, cu termen de depunere a dosarelor până la 16 ianuarie 2026 – adică în perioada sărbătorilor de iarnă, când majoritatea instituțiilor sunt închise sau funcționează cu program redus.
Acest termen este problematic deoarece:
a) Limitează accesul candidaților: Obținerea documentelor necesare (certificate de limbă, adeverințe de vechime de la angajatori anteriori din străinătate, traduceri legalizate) în perioada 30 decembrie 2025 – 16 ianuarie 2026 este practic imposibilă pentru majoritatea candidaților potențiali.
b) Sugerează informare preferențială: Un candidat „prestabilit” ar fi fost informat anticipat și ar fi avut timp să pregătească documentația, în timp ce potențialii concurenți sunt luați prin surprindere în perioada sărbătorilor.
CADRUL JURIDIC ÎNCĂLCAT
Condițiile impuse în acest concurs încalcă următoarele dispoziții legale:
A. Constituția României
Art. 16 alin. (1) – „Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”
Art. 16 alin. (2) – „Nimeni nu este mai presus de lege.” principiul proporționalității, ca principiu general al dreptului public, consacrat atât în jurisprudența Curții Constituționale, cât și în dreptul administrativ – Curtea Constituțională a statuat în mod constant că orice măsură restrictivă a drepturilor fundamentale trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit, să fie necesară într-o societate democratică și să nu afecteze substanța dreptului restricționat.
B. Codul Administrativ (OUG 57/2019)
Art. 4 alin. (1) – „Autoritatea sau instituția publică își desfășoară activitatea cu respectarea Constituției, a tratatelor internaționale la care România este parte, a legii, precum și a principiilor generale de drept.”
Art. 6 – Principiul legalității: „Autoritatea sau instituția publică acționează cu respectarea legii și a dreptului.”
Art. 7 – Principiul proporționalității: „Autoritatea sau instituția publică asigură un raport just între mijloacele folosite și scopul urmărit.”
Art. 8 – Principiul nediscriminării: „Orice persoană beneficiază de tratament egal din partea autorității sau a instituției publice, fără privilegii și fără discriminări.”
C. HG 1336/2022 privind Regulamentul-cadru Art. 15 – Stabilește condițiile generale și specifice de participare la concurs. Condițiile specifice trebuie să fie justificate obiectiv de natura și atribuțiile postului, să fie proporționale, necesare și nediscriminatorii. Orice cerință care depășește strict necesarul pentru exercitarea funcției poate dobândi caracter abuziv și este contrară spiritului legii.
Art. 11 – Stabilește principiul publicității concursurilor și al egalității de șanse, impunând autorităților publice obligația de a asigura accesul deschis și competiția onestă pentru toate posturile vacante.
D. Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare
Art. 2 alin. (1) – „În România, orice persoană fizică se bucură de drepturile și libertățile consacrate de Constituție, de alte legi și de tratatele internaționale la care România este parte, fără discriminare pe bază de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și pe orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social și cultural sau în orice alte domenii ale vieții publice.”
Art. 2 alin. (4) – „Orice comportament activ sau pasiv care, prin efectele sale, favorizează sau defavorizează nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoană, un grup de persoane sau o comunitate, față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități sau care urmărește acest scop reprezintă discriminare.”
E. Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
Art. 15 alin. (1) – Libertatea de a muncă și dreptul de a munci: „Orice persoană are dreptul de a munci și de a exercita o profesie aleasă în mod liber sau acceptată.”
Art. 21 – Nediscriminarea: „Se interzice orice discriminare exercitată pe criterii cum ar fi sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală.”
Art. 51 alin. (1): „Dispozițiile prezentei carte se adresează (…) statelor membre numai atunci când acestea pun în aplicare dreptul Uniunii.” România, ca stat membru UE, are obligația de a respecta Carta în organizarea accesului la funcții publice, întrucât procedura de recrutare are legătură directă cu aplicarea standardelor UE privind libera circulație mobilitatea profesională și accesul la ocuparea forței de muncă.
SUSPICIUNEA DE „CONCURS CU DEDICAȚIE”
Combinația cumulativă a cerințelor analizate creează un profil atât de specific și restrictiv încât este practic imposibil să fie îndeplinit decât de un număr foarte redus de persoane – posibil chiar o singură persoană prestabilită.
- Probabilitatea ca un candidat să îndeplinească simultan următoarele condiții este extraordinar de scăzută:
- Minimum 2 ani experiență profesională efectivă în străinătate
- Minimum 1 an ca salariat al unei instituții UE sau instituții guvernamentale din state membre UE
- Certificat de limba engleză C1 valabil
- Certificat pentru o a doua limbă UE nivel B2 valabil
- Certificat pentru o a treia limbă străină valabil
- Experiență în conducerea de echipe de minimum 3 persoane
- Experiență în domenii specifice enumerate (securitate cibernetică, protecție date, IT&C, relații internaționale, diplomație, etc.)
- Documentație completă disponibilă în perioada 30 decembrie 2025 – 16 ianuarie 2026
În practica administrativă, această cumulare de cerințe restrictive și disproporționate este caracteristica distinctivă a concursurilor organizate cu dedicație, având ca scop excludere oricărei competiții reale și asigurarea selecției unui candidat pre-identificat.
ÎNTREBĂRI ȘI SOLICITĂRI
În temeiul art. 112 din Constituție și al art. 180-184 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă solicit să răspundeți următoarelor întrebări:
1. Referitor la fundamentarea cerințelor
a) Ce analiză de nevoi a fost efectuată pentru a justifica caracterul eliminatoriu al cerințelor de experiență profesională în străinătate și de 3 limbi străine certificate? Solicit comunicarea acestei analize.
b) Care este justificarea obiectivă, concretă și măsurabilă pentru care experiența profesională relevantă dobândită în România nu poate fi considerată echivalentă sau superioară experienței dobândite în străinătate?
c) Care este necesitatea operațională imediată care impune ca toate cele trei certificări de limbi străine să fie prezentate obligatoriu la momentul depunerii dosarului, și nu ca atestare a competențelor lingvistice în cadrul probelor de concurs?
2. Referitor la procesul de elaborare a anunțului
a) Cine a elaborat și cine a aprobat cerințele specifice ale acestui post? Solicit comunicarea circuitului decizional complet, inclusiv avizele și aprobările interne.
b) A fost consultat Departamentul pentru lucrători români din străinătate sau alte autorități relevante privind impactul discriminatoriu al cerințelor?
c) A fost efectuată o analiză de impact privind egalitatea de șanse și nediscriminarea conform art. 8 din Codul Administrativ? Solicit comunicarea acestei analize.
3. Referitor la proporționalitatea cerințelor
a) Câți angajați ai DNSC îndeplinesc în prezent cumulativ aceste cerințe? Care este procentajul acestora din totalul angajaților cu studii superioare ai instituției?
b) Câți cetățeni români activi profesional estimați că îndeplinesc cumulativ toate cerințele eliminatorii stabilite? Pe ce date statistice vă bazați această estimare?
c) Există în prezent în cadrul DNSC alte posturi similare care nu au astfel de cerințe restrictive? Dacă da, care este justificarea pentru diferențele de tratament?
4. Referitor la procesul de recrutare
a) Câte persoane au accesat pagina de anunț a concursului în perioada 29 decembrie 2025 – 16 ianuarie 2026?
b) Câte dosare de candidatură au fost depuse? Câți candidați au fost declarați eligibili după selecția dosarelor?
c) Câți candidați au participat efectiv la proba scrisă și la interviu?
5. Referitor la compatibilitatea cu dreptul Uniunii Europene
a) A fost efectuată o analiză de compatibilitate cu Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special cu art. 21 privind nediscriminarea și art. 15 alin. (1) privind dreptul la muncă? Solicit comunicarea acestei analize.
b) A fost evaluată compatibilitatea cu art. 45 TFUE privind libera circulație a lucrătorilor, având în vedere că cerințele impuse pot genera discriminare indirectă prin favorizarea candidaților cu experiență în alte state membre UE, excluzând candidații care și-au desfășurat activitatea exclusiv în România? Solicit comunicarea acestei analize.
c) Au fost consultate serviciile juridice ale Guvernului privind riscul de neconformitate sistemică cu standardele UE privind accesul egal la ocuparea forței de muncă în sectorul public și principiul proporționalității în stabilirea cerințelor pentru funcții publice?
6. Referitor la momentul organizării concursului
a) Care este justificarea pentru organizarea concursului cu termen de depunere a dosarelor în perioada sărbătorilor de iarnă (29 decembrie 2025 – 16 ianuarie 2026)?
b) De ce nu s-a așteptat până după sărbători pentru lansarea anunțului, asigurând astfel un termen rezonabil pentru toți potențialii candidați?
7. Referitor la transparența procesului
a) Vor fi publicate statisticile complete ale concursului, inclusiv numărul de candidați la fiecare etapă, notele obținute și criteriile de evaluare aplicate?
b) Va fi publicat CV-ul candidatului declarat câștigător, pentru a permite verificarea publică a îndeplinirii efective a tuturor cerințelor?
SOLICITĂRI SUPLIMENTARE
În temeiul dreptului de informare parlamentară și în scopul exercitării controlului parlamentar, solicit comunicarea următoarelor documente:
• Fișa completă a postului #417, cu toate atribuțiile detaliate
• Analiza de nevoi care a stat la baza stabilirii cerințelor specifice
• Circuitul decizional complet pentru aprobarea anunțului de concurs
• Avizul juridic intern privind legalitatea cerințelor impuse
• Statistici complete privind numărul de candidați la fiecare etapă a concursului
• Borderoul de notare pentru fiecare candidat la proba scrisă și interviu
• CV-ul candidatului declarat câștigător (după finalizarea concursului)
• Adeverințele și certificările prezentate de candidatul câștigător pentru îndeplinirea cerințelor de experiență externă și competențe lingvistice
MĂSURI SOLICITATE
Având în vedere gravitatea neregularităților identificate și suspiciunea fundamentată de organizare a unui concurs cu dedicație, în încălcarea principiilor constituționale de egalitate și nediscriminare, solicit Guvernului României să adopte următoarele măsuri:
1. Suspendarea imediată a concursului și anularea rezultatelor, dacă acesta a fost deja finalizat, până la clarificarea aspectelor de legalitate ridicate în prezenta interpelare.
2. Efectuarea unei verificări de către Departamentul pentru Relația cu Parlamentul și Avocatul Poporului privind compatibilitatea cerințelor cu Constituția și legislația în vigoare.
3. Sesizarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării pentru analiza caracterului potențial discriminatoriu al cerințelor impuse.
4. Reorganizarea concursului cu cerințe proporționale, nediscriminatorii și justificate obiectiv, dacă verificările confirmă neregularitățile semnalate.
5. Adoptarea unor măsuri de prevenire pentru a evita repetarea unor astfel de practici în toate instituțiile din subordinea Guvernului.
CONCLUZII
Prezenta întrebare nu vizează contestarea legitimității unor cerințe profesionale înalte pentru posturi din domeniul securității cibernetice și al relațiilor internaționale strategice. Dimpotrivă, România are nevoie de specialiști de cea mai înaltă calificare în aceste domenii esențiale pentru securitatea națională.
Ceea ce este inacceptabil și trebuie sancționat ferm este manipularea procesului de recrutare prin stabilirea unor cerințe artificial restrictive, vădit disproporționate și discriminatorii, care nu servesc interesului public de a selecta cei mai buni specialiști, ci interesul particular de a asigura ocuparea postului de către o persoană prestabilită.
Astfel de practici subminează încrederea publică în instituțiile statului, încalcă principiul meritocrației în funcția publică și afectează capacitatea României de a-și construi o administrație publică competentă și integră.
Solicit ca prezenta interpelare să primească răspuns scris complet în termenul legal de 30 de zile prevăzut Regulamentul Camerei Deputaților, cu trimiterea documentelor solicitate și cu clarificarea tuturor aspectelor ridicate.
Solicit răspuns în scris.
Comments are closed