Adresată:
Domnului Bogdan-Gruia IVAN, Ministrul Energiei
De către: Deputat Florin-Cornel POPOVICI
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 15.10.2025
Obiectul întrebării: Clarificări despre practicile de autorizare și racordare a parcurilor fotovoltaice în aria Distribuție Energie Oltenia și impactul asupra tranziției energetice
Stimate Domnule Ministru,
În aplicarea art. 64 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie 2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat și având în vedere atribuțiile ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, în calitate de membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci formulez prezenta interpelare parlamentară privind modul de autorizare, racordare și dezvoltare a proiectelor fotovoltaice în aria de competență a Distribuție Energie Oltenia (DEO) — fosta CEZ Distribuție, în prezent parte a grupului Evryo/Macquarie Infrastructure and Real Assets — și impactul acestor practici asupra funcționării pieței și a tranziției energetice în România.
I. Considerente generale
În ultimii ani au fost semnalate practici sistematice care ridică serioase semne de întrebare cu privire la egalitatea de tratament, transparența și concurența pe segmentul racordării capacităților fotovoltaice:
– Fragmentarea artificială a unor proiecte sub pragul de 50 MW, pentru evitarea intrării în competența CNTEE Transelectrica și obținerea, pe cale accelerată, a avizelor tehnice de racordare (ATR) „fără întăriri” direct de la DEO.
– Instituirea unui regim diferențiat între operatori, prin care unii investitori primesc ATR „fără întăriri”, în timp ce alții sunt condiționați de „ATR cu întăriri” costisitoare (modernizări pe medie și înaltă tensiune), cu efecte competitive vădit disproporționate.
– Indicații privind tratament preferențial acordat unor entități partenere (ex. SC Electrical EPC SRL, asociată sferei de influență a unui manager din cadrul DEO) pentru lucrări de întăriri și racordări, precum și facilități acordate unor operatori (ex. SC Enpro SRL) în obținerea de ATR-uri simplificate.
– Tranzacționarea ulterioară a unor proiecte către entități din afara țării (Turcia, China, Norvegia, Olanda) în absența realizării investiției, cu blocarea capacităților în rețea — situație semnalată în documente publice ale autorităților de reglementare în anul 2023 — și cu potențial efect de distorsionare a pieței.
Aceste fenomene indică funcționarea unei piețe incomplet concurențiale în aria DEO, cu supraveghere insuficientă din partea autorităților competente și cu efecte vizibile asupra costurilor suportate de consumatori și economie.
II. Întrebări adresate Ministerului Energiei
1. Câte avize tehnice de racordare (ATR) au fost emise de Distribuție Oltenia în perioada 2022– 2025, defalcate pe „fără întăriri” și „cu întăriri” (inclusiv natura și valoarea lucrărilor de întărire impuse)?
2. Câte proiecte fotovoltaice din aria DEO au fost fragmentate sub pragul de 50 MW și racordate la rețeaua de distribuție, evitând competența Transelectrica?
3. Ce măsuri de control și audit au fost dispuse de Ministerul Energiei, prin ANRE, pentru verificarea procedurilor DEO și pentru eliminarea suspiciunilor de tratament preferențial acordat anumitor operatori privați și vehicule investiționale (SPV-uri)?
4. Ce sancțiuni au fost aplicate DEO în ultimii trei ani pentru nerespectarea obligațiilor privind racordarea, termenele, calitatea serviciului și transparența costurilor?
5. Există la nivelul Ministerului Energiei sau ANRE un plan de reglementare care să împiedice blocarea artificială a capacităților din rețea prin ATR-uri inactive sau nevalorificate în termenele stabilite?
6. Intenționează ministerul să sesizeze Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), având în vedere dimensiunea și implicațiile economice și de securitate energetică ale acestor practici?
III. Motivație suplimentară
Deși costul mediu al energiei produse în România rămâne sub 200 lei/MWh, prețul final la consumator a atins intervalul 800–1.200 lei/MWh, diferență explicabilă în parte prin tarifele de rețea și intermedieri speculative care grevează competitivitatea economiei. În condițiile în care România importă energie la prețuri semnificativ mai ridicate, insuficiența investițiilor în rețele moderne și capacitățile de stocare devin o chestiune de securitate națională, nu doar o problemă de piață.
Vă solicit, domnule ministru, un răspuns scris și detaliat, în termenul prevăzut de lege, care să abordeze punctual întrebările de mai sus și să indice măsuri corective și calendarul de implementare aferent.
Comments are closed