Florin Popovici – Interpelare privind intensificarea activității de control a ANAF și a instituțiilor subordonate în lunile ianuarie–februarie 2026, blocarea rambursorilor de TVA și impactul acestora asupra cash-flow-ului operatorilor economici, în contextul tensionării execuției bugetare 2025–2026 și al întârzierii adoptării bugetului de stat

În atenția: domnului Alexandru NAZARE, Ministerul Finanțelor (MF)
De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul interpelării: Interpelare privind intensificarea activității de control a ANAF și a instituțiilor
subordonate în lunile ianuarie–februarie 2026, blocarea rambursorilor de TVA și impactul acestora
asupra cash-flow-ului operatorilor economici, în contextul tensionării execuției bugetare 2025–2026
și al întârzierii adoptării bugetului de stat

Stimate Domnule Ministru,

În aplicarea art. 112 din Constituția României, art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/21 aprilie
2006, privind statutul deputaților și al senatorilor, art. 202, 203, 212 și 213 din Regulamentul Camerei
Deputaților aprobat prin Hotărârea nr. 8 din 24 februarie 1994, republicat și având în vedere atribuțiile
ce îmi revin în exercitarea mandatului de deputat în Parlamentul României, membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, vă adresez prezenta interpelare și vă solicit respectuos răspuns motivat la următoarele întrebări:
Numeroase IMM-uri din circumscripția electorală nr. 37 Timiș au semnalat, în lunile ianuarie–februarie 2026, o intensificare neobjșnuită a numărului de controale din partea ANAF și a structurilor sale teritoriale, concomitentă cu blocarea sau întârzierea rambursorilor de TVA și cu aplicarea de sancțiuni la niveluri maxime fără notificare prealabilă ori termen de remediere. Aceste semnale, coroborate cu întârzierea adoptării bugetului de stat pe 2026 și cu tensionarea execuției bugetare, ridică îngrijorări legitime cu privire la utilizarea instrumentelor administrative de control în scopuri de colectare bugetară de urgență — practică incompatibilă cu art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE (dreptul la bună administrare), cu principiul proporționalității consacrat la art. 5 TEU și cu Principiile OCDE pentru Guvernanța Regulatoarelor (2014), conform cărora generarea de venituri bugetare nu poate constitui un obiectiv al activității de inspecție.

1. Care este numărul total de inspecții fiscale, controale antifraudă și verificări operative efectuate de ANAF și structurile subordonate (Direcția Antifraudă Fiscală, administrațiile Parlamentul României
   
   fiscale județene) în lunile ianuarie–februarie 2026, defalcat pe: județ, tip contribuabil
   (persoane fizice/juridice, micro-entități, IMM-uri, mari contribuabili) și tip control (inspecție fiscală generală, control inopinat, verificare documentară, control antifraudă) — comparativ cu aceleași luni din 2025 și față de mediile trimestriale ale anilor 2023 (an de referință electoral neutru, fără distorșiuni legate de ciclul electoral), 2024 (an electoral, cu nota metodologică privind posibila relaxare atipică a activității de control în perioadele preelectorale) și 2025 (T1–T4, an post-electoral, primul an complet de referință post-ciclu)?
   Solicităm datele defalcate pe fiecare trimestru al anului 2025 pentru a permite analiza sezonalității și a tendințelor intra-anuale. Solicituăm explicit includerea anului 2023 ca bază de comparație principală, astfel încât orice schimbare de intensitate în ian.–feb. 2026 să poată fi evaluată obiectiv, independent de contextul electoral al anului 2024.
2. În baza căror criterii obiective documentate a fost elaborat Planul Anual de Control al ANAF pentru 2026 și planurile de control ale Direcției Antifraudă Fiscală? Solicituăm comunicarea acestor documente în copie, cu precizarea explicită a: (a) metodologiei de analiză a riscului utilizate; (b) sectoarelor economice și categoriilor de contribuabili prioritizate; (c) numărului de resurse umane alocate activității de control comparativ cu 2023, 2024 și 2025; (d) oricărei instrucțiuni interne sau circulare care au modificat prioritățile de control începând cu 1 ianuarie 2026. În absența publicării unui astfel de plan, vă rugăm să indicați temeiul legal al opacității sale, având în vedere obligațiile de transparență derivate din Directiva (UE) 2019/1937 și din Principiile OCDE privind Guvernanța Regulatoarelor (2014), care impun publicarea criteriilor de selecție a contribuabililor supuși controlului.
3. Care este valoarea totală a rambursorilor de TVA blocate sau aflate în procedură de soluționare cu depășirea termenului legal, la data de 28 februarie 2026, defalcată pe: număr de solicitanți, valoare medie per dosar, durata medie de soluționare față de termenul legal prevăzut de art. 77 din Codul de procedură fiscală și motivele invocate pentru nesoluționare în termen? Câți dintre contribuabilii cu cereri de rambursare în curs la 28.02.2026 fac concomitent obiectul unei inspecții fiscale declanșate de ANAF? Există o procedură internă care condiționează, explicit sau implicit, soluționarea cererii de rambursare de finalizarea inspecției prealabile — indiferent de valoarea cererii și indiferent dacă inspecția a fost declanșată anterior sau ulterior depunerii cererii de rambursare?
4. Există o legătură cauzală, explicită sau implicită, între intensificarea activității de control a ANAF în T1 2026 și necesitățile de lichiditate ale bugetului general consolidat în aceeași perioadă? Solicituăm precizări cu privire la: (a) obiectivele de colectare lunară comunicate de Ministerul Finanțelor către ANAF în T1 2026; (b) existența unor ținte de venituri din amenzi și sancțiuni incluse în planul de performanță al ANAF pentru 2026; (c) orice evaluare internă a Ministerului privind impactul macroeconomic al intensificării controalelor asupra investițiilor private și lichidității operatorilor economici. Precizăm că Principiul OCDE nr. 5 privind Guvernanța Regulatoarelor (2014) stabilește explicit că generarea de venituri bugetare nu poate constitui un obiectiv al activității de inspecție, iar Principiul Macrory (UK, 2006) reține că un volum crescut de sancțiuni reprezintă un indicator al eșecului sistemului de conformare voluntară, nu al performanței instituționale.
5. Care este rata de succes a contestațiilor administrative formulate de contribuabili împotriva deciziilor de impunere emise în urma inspecțiilor fiscale finalizate în 2023 (T1–T4), 2024 (T1–T4), 2025 (T1–T4) și ian.–feb. 2026, defalcată pe: număr de contestații admise total/parțial, valoarea totală a deciziilor anulate sau reduse și instituția care a soluționat (ANAF, Direcția Soluționare Contestații, instanță judecătorească)? Rata de succes a contestațiilor constituie un indicator obiectiv al proporționalității actelor de impunere și al calității inspecției fiscale, conform Raportului Hampton (UK, 2005) și Regulators’ Code (UK, 2014), art. 2.1, potrivit căruia regulatorii trebuie să ofere îndrumare clară și gratuită înaintea sancționarii — standarde la care Ministerul Finanțelor este invitat să se raporteze în cadrul reformei administrației fiscale prevăzută în PNRR, Componentă C8.
6. Ce măsuri concrete intenționează Ministerul Finanțelor Publice să adopte pentru: (a) garantarea că activitatea de control a ANAF este condusă exclusiv pe criterii de risc documentate, independent de situația execuției bugetare, așa cum impun art. 41 din Carta
   Drepturilor Fundamentale a UE și Principiile OCDE pentru Guvernanța Regulatoarelor (2014); (b) introducerea obligației de notificare prealabilă a contribuabililor cu minimum 5 zile calendaristice înaintea unui control la fața locului, conform modelelor britanic (Regulators’ Code 2014), danez și olandez; (c) publicarea lunară a statisticilor complete de activitate ale ANAF — număr controale, valoare amenzi, număr contestații și rată de admitere
   — ca condiție a responsabilității publice a regula-torului; (d) instituirea unui regim de sancționare diferențiat pentru IMM-uri cu primă abatere, cu avertisment obligatoriu înaintea oricărei amenzi, conform modelului finlandez (art. 8 Hallintolaki) și recomandărilor Comisiei Europene privind Small Business Act — reforme prevăzute explicit în PNRR, Componentă C8 „Reforma fiscală”?