În atenția: Ministerului Justiției, domnului Marian-Cătălin PREDOIU, viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne și ministru interimar al justiției
Spre luare la cunoștință: Doamnei inspector-șef al Inspecției Judiciare
De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat
Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul interpelării: Fiabilitatea datelor statistice comunicate Parlamentului prin răspunsul nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 — absența dosarului nr. 2819/115/2016 (Tribunalul Caraș-Severin) din situația cauzelor penale cu vechime de 9 ani sau mai mare; mecanismul statistic al reînregistrării dosarelor; conținutul efectiv al monitorizării exercitate de Inspecția Judiciară
Stimate Domnule Ministru,
În temeiul art. 112 din Constituția României, al art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor și al art. 218–220 din Regulamentul Camerei Deputaților, formulez prezenta întrebare, ca urmare a răspunsului dumneavoastră nr. 5/13.805/2026 din 19.03.2026 la întrebarea mea nr. 4257A/25.02.2026.
I. Cheia de control și rezultatul ei: statistica transmisă Parlamentului nu reflectă realitatea
Interpelarea nr. 4257A a avut o construcție deliberată: am solicitat situația centralizată a dosarelor penale cu vechime de 9 ani sau mai mare tocmai pentru că un asemenea dosar — nr. 2819/115/2016 al Tribunalului Caraș-Severin, cu prejudiciu de 10.585.691 euro — făcea obiectul expres al aceleiași interpelări și al întregii corespondențe purtate cu Ministerul Justiției din octombrie 2025. Acest dosar a funcționat, așadar, ca element de verificare a corectitudinii datelor furnizate.
Rezultatul verificării este grav. Anexa la răspunsul dumneavoastră, având ca dată de referință 31.12.2025, nu conține nicio poziție pentru Tribunalul Caraș-Severin — nici la infracțiuni de evaziune fiscală, nici la vreun alt obiect. Or, dosarul nr. 2819/115/2016, înregistrat în anul 2016, cu primul termen de judecată în mai 2017, avea la data de referință o vechime reală de peste 9 ani de la înregistrare și împlinește, în cursul lunii iulie 2026, zece ani, cu 84 de termene acordate și cu pronunțarea amânată succesiv. Dosarul care a generat întreaga corespondență lipsește din chiar statistica solicitată pentru a-l încadra.
Concluzia este inevitabilă: situația comunicată Parlamentului este incompletă și, prin aceasta, eronată. Un singur contraexemplu verificabil este suficient pentru a compromite fiabilitatea întregii anexe.
În aceste condiții, răspunsul comunicat Parlamentului nu mai poate fi privit exclusiv ca o simplă situație statistică, ci reprezintă însuși fundamentul pe baza căruia Parlamentul își exercită funcția constituțională de control asupra activității Guvernului. Dacă datele statistice utilizate sunt incomplete sau calculate după criterii care exclud cauze aflate în realitate în categoria analizată, este afectată însăși eficiența controlului parlamentar prevăzut de art. 112 din Constituție.
II. Mecanismul probabil al subraportării: reînregistrarea dosarelor „resetează” vechimea statistică
Fișa publică a dosarului (portalul instanțelor, dosar nr. 2819/115/2016*) confirmă că, după desființarea completului de judecată dispusă la 29.09.2022 — fără nicio măsură procedurală de evitare a prescripției —, cauza a fost scoasă de pe rol și reînregistrată la 16.11.2022. Singura explicație tehnică aparent compatibilă, în raport cu datele publice disponibile, este aceea că sistemul de statistică judiciară (ECRIS/STATIS) calculează vechimea de la data reînregistrării: la 31.12.2025, dosarul ar figura astfel cu o vechime de circa 3 ani și ar ieși din filtrul de 9 ani, deși judecata aceleiași cauze, cu aceleași fapte și aceiași inculpați, curge din 2016.
Dacă această ipoteză se confirmă, consecința este sistemică: orice dosar scos de pe rol și reînregistrat — ca urmare a desființării completului, a strămutării, a casării cu retrimitere sau a oricărui alt incident procedural — dispare din evidența vechimii reale. Cele 334 de dosare comunicate (total declarat; 336 potrivit recalculării sumelor din propria anexă) reprezintă, prin urmare, doar o limită inferioară a fenomenului, iar numărul real al cauzelor penale mai vechi de 9 ani este necunoscut inclusiv Ministerului Justiției. Mecanismul are un efect pervers care merită subliniat: elimină din monitorizare exact dosarele afectate de incidente procedurale majore — adică exact dosarele cele mai expuse tergiversării și prescripției, cele care au cea mai mare nevoie de supraveghere.
Dacă această ipoteză se confirmă, viciul de raportare astfel rezultat privește direct obligațiile României rezultate din hotărârile CJUE pronunțate în cauzele Lin I (C-107/23 PPU) și Lin II (C-280/25, 16.07.2026): un stat care nu își poate măsura corect propriul stoc de cauze aflate în risc de prescripție nu poate demonstra că previne impunitatea sistemică pe care Curtea i-a cerut expres să o combată.
III. Contextul agravant
Reamintesc, în context: (1) anexa conține și o eroare internă de totalizare la categoria Judecătorii (261 declarat față de 263 rezultat din însumarea propriilor linii); (2) solicitarea de dezagregare după data primului termen, numărul de termene, valoarea prejudiciului și calitatea părților a fost refuzată, deși aceste date există la nivel de dosar; (3) este a doua oară, în mai puțin de patru luni, când completarea de fond promisă din partea Inspecției Judiciare este amânată fără niciun termen; (4) singurul rezultat al „monitorizării” exercitate de Inspecția Judiciară asupra dosarului nr. 2819/115/2016 rămâne, după aproape un deceniu de judecată, constatarea că dosarul „se află în monitorizare” — fără niciun act de control, nicio verificare punctuală și nicio consecință.
IV. Întrebări
Față de cele de mai sus, vă solicit respectuos să îmi comunicați:
1. Confirmați sau infirmați absența dosarului nr. 2819/115/2016 din anexa la răspunsul nr. 5/13.805/2026? Care este explicația tehnică exactă a acestei absențe?
2. Care este criteriul de calcul al „vechimii” unui dosar în sistemul de statistică judiciară: data primei înregistrări pe rolul instanței sau data ultimei reînregistrări? Cum sunt tratate, în raportările statistice, dosarele scoase de pe rol și reînregistrate?
3. Câte cauze penale au fost scoase de pe rol și ulterior reînregistrate sub un nou număr statistic ori prin orice alt mecanism care a determinat recalcularea vechimii statistice, în perioada 2015–2025, defalcat pe instanțe și pe ani?
4. Vă solicit comunicarea situației refăcute a cauzelor penale cu vechime de 9 ani sau mai mare, calculată de la data primei înregistrări a fiecărei cauze, cu evidențierea distinctă a dosarelor reînregistrate și cu indicarea pentru fiecare cauză a datei primei înregistrări și a datei ultimei reînregistrări, dacă aceasta există.
5. Care este explicația neconcordanței dintre totalul declarat (261) și totalul rezultat din însumarea liniilor anexei (263) la categoria Judecătorii?
6. Care este termenul ferm la care veți transmite completarea promisă din partea Inspecției Judiciare și care este conținutul concret al monitorizării dosarului nr. 2819/115/2016: câte rapoarte sau note de monitorizare au fost întocmite din 2017 până în prezent, ce constatări au cuprins și ce măsuri au fost propuse sau dispuse în urma lor, precum și persoanele care au întocmit ori aprobat aceste documente?
7. Având în vedere că Parlamentul a fost informat, în temeiul art. 112 din Constituție, pe baza unor date statistice a căror inexactitate rezultă din verificarea prin raportare la dosarul public nr. 2819/115/2016, ce măsuri veți dispune pentru corectarea sistemului de raportare statistică și pentru informarea corectă a Parlamentului?
Comments are closed