Florin-Cornel POPOVICI – Întrebare – Caracterul formal, incomplet și în bună parte evaziv al răspunsului Consiliului nr. 5332/2026, neîndeplinirea obligației constituționale de a comunica informațiile și documentele solicitate în cadrul controlului parlamentar, precum și reiterarea, în formă precizată, a întrebărilor rămase fără răspuns și a documentelor nefurnizate.

Către: Consiliul Național al Audiovizualului

În atenția: Domnului Valentin-Alexandru JUCAN, Vicepreședinte al Consiliului Național al Audiovizualului, conducător al instituției în absența președintelui validat de Parlamentul României, conform art. 14 alin. (2) din Legea audiovizualului nr. 504/2002

Spre luarea la cunoștință: membrilor Consiliului Național al Audiovizualului

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Obiectul întrebării: caracterul formal, incomplet și în bună parte evaziv al răspunsului Consiliului nr. 5332/2026, neîndeplinirea obligației constituționale de a comunica informațiile și documentele solicitate în cadrul controlului parlamentar, precum și reiterarea, în formă precizată, a întrebărilor rămase fără răspuns și a documentelor nefurnizate.

Stimate domnule Vicepreședinte,

I. TEMEIUL JURIDIC AL PREZENTEI ÎNTREBĂRI ȘI OBLIGAȚIILE CONSILIULUI ÎN CADRUL CONTROLULUI PARLAMENTAR

Prezenta întrebare, formulată în revenire la răspunsul Consiliului nr. 5332/2026, se întemeiază pe art. 111 din Constituția României, potrivit căruia organele administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, precum și pe art. 112 din Constituție și pe art. 34 lit. d) și i) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, coroborate cu art. 205–208 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Subliniez că obligația instituită de art. 111 din Constituție nu se rezumă la a formula un răspuns, ci privește comunicarea efectivă a informațiilor și a documentelor cerute. Un răspuns care reproduce textul legal în locul descrierii practicii instituționale, care nu comunică documentele solicitate și care declară că anumite date pur și simplu nu sunt evidențiate, nu satisface această obligație.

Consiliul Național al Audiovizualului (denumit în continuare „C.N.A.” sau „Consiliul”) este, potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 504/2002, autoritate publică autonomă sub control parlamentar și garant al interesului public în domeniul comunicării audiovizuale. Controlul parlamentar se exercită, conform art. 20 din aceeași lege, prin dezbaterea raportului anual de activitate, care se depune împreună cu execuția bugetară și este dezbătut, în ședințe comune, inclusiv de comisiile pentru buget, finanțe ale celor două Camere, din care fac parte. Potrivit art. 20 alin. (4), respingerea de către Parlament a raportului anual de activitate atrage, de drept, demiterea din funcție a președintelui Consiliului, iar potrivit art. 20 alin. (7), comisiile de specialitate au dreptul de a solicita Consiliului rapoarte specifice ori de câte ori consideră necesar.

De asemenea, art. 15 alin. (2)–(6) din Legea nr. 504/2002 stabilește deja, prin lege, că ședințele Consiliului sunt publice, că votul este totdeauna deschis, că exprimarea fiecărui vot este însoțită de motivare și că deciziile Consiliului, inclusiv motivarea acestora, se fac publice. Aceste cerințe nu constituie o chestiune de politică internă lăsată la aprecierea Consiliului, ci obligații legale a căror respectare intră în sfera controlului parlamentar.

În fine, subliniez că informațiile și documentele solicitate sunt cerute în exercitarea mandatului de deputat, în temeiul Legii nr. 96/2006 și al art. 111 din Constituție, iar nu în regimul comun al accesului la informațiile de interes public. Împrejurarea că anumite date nu ar fi evidențiate nu poate fi opusă unei asemenea cereri: o autoritate aflată sub control parlamentar are obligația de a putea da seama de propria activitate, inclusiv sub aspect statistic.

II. ANALIZĂ CRITICĂ SINTETICĂ A RĂSPUNSULUI CONSILIULUI

Recunosc, pentru corectitudinea analizei, elementele efectiv comunicate de Consiliu: organizarea a două sesiuni de concurs în perioada 2020–2025 (anii 2022 și 2025) și adoptarea Deciziei nr. 682/15.07.2025 privind acordarea a 52 de licențe audiovizuale, situațiile centralizate din Anexele nr. 2–6, transmiterea către membri a notelor sintetice și a proiectelor integrale, statistica anchetelor disciplinare privind personalul instituției pentru perioada 2020–2025, lista publică a structurilor acționariatului publicată pe pagina proprie, precum și trimiterea la Raportul de activitate pe anul 2025.

Dincolo de acestea, răspunsul este afectat de o deficiență de metodă recurentă: la majoritatea punctelor, Consiliul substituie descrierea practicii instituționale proprii prin reproducerea textului legal. Or, atunci când se solicită standardul intern, procedura operațională sau metodologia aplicată efectiv, citarea articolelor de lege nu constituie răspuns, ci confirmă, implicit, absența unui asemenea standard scris.

Îmi permit, în acest context, o observație de metodă. Bogăția citatelor din Legea nr. 504/2002 și din Decizia nr. 277/2013 pe care răspunsul le cuprinde atestă, fără îndoială, buna cunoaștere de către Consiliu a textelor pe care este chemat să le aplice. Această inflație de citate face însă cu atât mai vizibilă distanța dintre litera atât de temeinic reprodusă și practica pe care aceasta ar trebui să o guverneze. Cu tot respectul pentru efortul de documentare, reamintirea unor norme pe care le cunosc și pe care chiar eu le-am invocat în întrebare nu ține locul răspunsului la întrebare, iar amploarea citării, oricât de măgulitoare pentru răbdarea cititorului, nu acoperă tăcerea asupra faptelor. Spuneau anticii, printr-o formulă pe care Seneca a împrumutat-o de la Euripide (Fenicienele, v. 469), că veritatis simplex oratio est. Graiul adevărului este simplu. Ori un răspuns care are nevoie de atât de multe trimiteri pentru a evita să spună faptele nu este nici simplu, nici onest, ci unul care ocolește tocmai simplitatea adevărului.

Presupun, firește, că această amploare a trimiterilor legale nu a fost menită să descurajeze analiza, întrucât o asemenea tehnică ar miza pe un interlocutor dispus să se lase intimidat de volum și să renunțe la lectură, prefer să cred că nu aceasta a fost aprecierea Consiliului asupra subsemnatului. Pentru evitarea oricărui echivoc, confirm că răspunsul a fost citit integral și de mai multe ori, că a fost tratat cu prezumția de competență pe care o acord Consiliului și pe care aștept, la rândul meu, să îmi fie recunoscută, și că, tocmai de aceea, aștept un răspuns pe fond, iar nu o nouă antologie de articole deja cunoscute.

Patru admiteri de fond rezultă din chiar textul răspunsului:

(1) Verificarea de fond nu are loc la momentul concursului. Consiliul precizează că aspectele financiare, dotarea tehnică și numărul de angajați nu sunt obligatoriu a fi dovedite la momentul concursului, întrucât concursul este unul de proiecte. Rezultă că cerințele privind experiența și competența în domeniul audiovizual (art. 8 din Decizia 277/2013) și viabilitatea proiectului financiar (art. 4 din aceeași decizie) sunt apreciate pe baza declarațiilor și a audierii, nu pe bază de probe verificate.

(2) Nu există o grilă de punctare. Decizia 277/2013 nu conține niciun sistem de punctaj, nicio grilă de punctare și niciun criteriu de departajare cuantificat, singura referire la grilă privind grila de program. La întrebarea binară dacă există o grilă de punctare detaliată, cu solicitarea de a o comunica sau, în caz negativ, de a justifica adoptarea deciziilor în lipsa ei, Consiliul nu răspunde nici afirmativ, nici negativ. Cele 52 de licențe acordate în 2025 au fost, prin urmare, ierarhizate pe baza unei aprecieri calitative neponderate, fără instrument obiectiv, reproductibil și controlabil în contencios.

(3) Obligația de sesizare a Consiliului Concurenței nu s-a declanșat niciodată. Consiliul afirmă că, până în prezent, nu a identificat radiodifuzori care exercită practici anticoncurențiale, ceea ce echivalează cu zero sesizări în temeiul art. 10 alin. (6) în întreaga perioadă, în condițiile unui număr de 148 de societăți și 621 de licențe. La punctul referitor la pragul de 25% pentru pluralismul regional și local (art. 46 alin. (2)), Consiliul răspunde, în realitate, cu privire la pragul de 30% al poziției preponderente (art. 44 alin. (6)), substituind astfel o întrebare cu alta.

(4) Nu se ține evidența plângerilor prealabile. Consiliul declară că nu realizează o statistică a numărului total al plângerilor prealabile primite. În consecință, nu poate comunica nici rata deciziilor desființate în contencios administrativ, adică tocmai indicatorul de calitate a actului administrativ propriu. Un regulator care nu își măsoară propriul contencios nu se poate autoevalua, iar aceasta privește direct funcția de control parlamentar.

Situația comparativă a solicitărilor și a modului de tratare a acestora este redată sintetic mai jos.

Tabel nr. 1 Situația comparativă a solicitărilor formulate și a răspunsurilor Consiliului

II. DEFICIENȚELE DE FOND ȘI REITERAREA ÎNTREBĂRILOR RĂMASE FĂRĂ RĂSPUNS

1. Motivarea și ierarhizarea criteriilor de departajare

Consiliul afirmă că toate deciziile sunt motivate în fapt și în drept, dar nu descrie standardul propriu de redactare a motivării și nici modul în care criteriile de la art. 8 și 9 din Decizia 277/2013 sunt punctate, ierarhizate și consemnate astfel încât ierarhia să fie reproductibilă. Reiterez: solicit descrierea concretă a modului în care se consemnează, în actul administrativ final, departajarea între solicitanții concurenți, cu indicarea documentului intern care reglementează această operațiune.

2. Continuitatea istorică a posturilor și registrul frecvențelor

Consiliul descrie cerințe documentare, dar nu indică instrumentul prin care verifică efectiv continuitatea juridică și editorială a unui post și riscul transferului de notorietate. Reiterez, distinct: (i) care este instrumentul de verificare a continuității identității postului între titulari succesivi ai aceleiași frecvențe; (ii) solicit comunicarea listei consolidate a frecvențelor radioelectrice terestre cu titularii succesivi, denumirile comerciale și actele administrative aferente, iar dacă aceasta nu există în formă consolidată, solicit confirmarea expresă a inexistenței și precizarea dacă Consiliul intenționează să o instituie.

3. Acționariat, beneficiari reali și conexiuni relevante pentru pluralism

Din răspuns rezultă că verificarea structurii acționariatului se realizează pe baza declarațiilor notariale pe propria răspundere și a certificatului constatator emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), interogarea bazei ONRC fiind prezentată ca facultativă. Reiterez: (i) în ce mod se realizează trasarea efectivă a beneficiarilor reali în sensul Legii nr. 129/2019, dincolo de declarația pe propria răspundere; (ii) ce mecanism activ deține Consiliul pentru identificarea societăților controlate, în fapt, de aceeași persoană prin persoane interpuse, în aplicarea art. 43 alin. (7). Cât privește pluralismul, precizez că întrebarea nu a vizat un rol de vetting politic, ci obligația proprie a Consiliului prevăzută de art. 10 alin. (3) lit. b); solicit, așadar, un răspuns pe această încadrare, precum și numărul exact al sesizărilor adresate Consiliului Concurenței în perioada 2020–2025, chiar dacă acesta este zero.

4. Verificarea de fond a experienței și a viabilității financiare

Consiliul confirmă că nu verifică pe fond experiența, dotarea tehnică și viabilitatea financiară la momentul concursului. Reiterez: în raport cu această poziție, solicit să precizați cum se asigură respectarea criteriului experienței și competenței reale (art. 8) și al viabilității proiectului financiar (art. 4) și în ce mod se apreciază o calificare academică fără legătură cu științele comunicării drept experiență în domeniul audiovizual în sensul legii.

5. Aplicarea uniformă (cod CAEN, termene, tratament egal)

Consiliul descrie cine verifică îndeplinirea cerinței privind codul CAEN (Clasificarea activităților din economia națională), dar nu răspunde la întrebarea de fond. Reiterez, în termeni la care solicit răspuns categoric: acceptă Consiliul completarea obiectului de activitate cu codul CAEN peste termenul-limită al concursului, ori aplică, în mod uniform, respingerea pentru lipsa unei condiții de validitate la data depunerii? Cum sunt tratate comparativ neconformitățile formale identice între solicitanți concurenți?

6. Plângerile prealabile și calitatea actului administrativ

Față de declarația că nu se ține o statistică a plângerilor prealabile, solicit: (i) instituirea și comunicarea, chiar prin extragere din registratură, a numărului plângerilor prealabile primite în perioada 2020–2025, defalcat pe ani și pe soluție; (ii) numărul deciziilor de acordare sau respingere a licențelor desființate definitiv în contencios administrativ în aceeași perioadă și raportul procentual dintre deciziile menținute și cele desființate.

7. Determinarea cotelor de piață locale și pragul de 25%

Consiliul răspunde cu privire la mecanismul must-carry și la pragul de 30%, nu la determinarea cotei locale și la pragul de 25% (art. 46 alin. (2)). Reiterez, distinct de art. 44 alin. (6): (i) prin ce metodă se determină, în practică, cotele de piață regionale și locale, în special pentru posturile de radio; (ii) în câte cazuri, în ultimii cinci ani, s-a constatat depășirea pragului de 25% prevăzut la art. 46 alin. (2) și care a fost rezultatul procedurii.

8. Rebrandingurile succesive și migrarea rețelei editoriale

Consiliul descrie acordul prealabil pentru modificări și sancțiunea aferentă, fără a trata riscul de fond: preluarea unei rețele editoriale de la un alt operator prin modificarea licenței, cu evitarea concursului. Reiterez: care este standardul prin care Consiliul distinge o simplă schimbare de identitate editorială de o preluare de rețea care ar fi trebuit să facă obiectul unui concurs deschis?

9. Cooperarea interinstituțională și sesizarea falsurilor

Punctul rămâne, în fapt, netratat. Reiterez, cu solicitare de răspuns cifric și documentar: (i) numărul cazurilor în care Consiliul a sesizat alte autorități emitente de înscrisuri, precum ONRC, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), autoritățile locale, instituțiile de învățământ ori organele de poliție, cu privire la inadvertențe, date eronate sau înscrisuri suspectate ca false, defalcat pe ani, instituții și obiect, în perioada 2020–2025; (ii) confirmarea expresă a existenței sau inexistenței unei proceduri operaționale scrise privind sesizarea faptelor de fals, cu comunicarea acesteia în caz afirmativ; (iii) protocoalele de cooperare interinstituțională încheiate în acest scop.

10. Grila de evaluare, conflictul de interese și transparența votului

Reiterez, cu solicitare de răspuns neechivoc: (i) există sau nu norme de evaluare scrise și o grilă de punctare detaliată pe subcriterii; în caz afirmativ, solicit comunicarea lor integrală, iar în caz negativ, solicit confirmarea expresă a inexistenței și justificarea adoptării deciziilor în lipsa unei metodologii standardizate; (ii) comunicarea regulilor scrise privind declararea conflictelor de interese, abținerea de la deliberare și consemnarea opiniilor separate; (iii) având în vedere că art. 15 alin. (2)–(6) din Legea nr. 504/2002 impune deja ședințe publice, vot deschis motivat și publicarea deciziilor cu motivarea lor, solicit să precizați dacă și unde sunt publicate procesele-verbale cu votul nominal și motivarea fiecărui vot, iar în caz contrar, temeiul juridic al nepublicării în raport cu aceste dispoziții.

11. Sesizarea organelor de urmărire penală

Punctul rămâne netratat cifric. Reiterez: numărul total al plângerilor penale formulate de Consiliu în perioada 2020–2025, defalcat pe ani, pe obiect și pe stadiul soluționării, măsurile administrative subsecvente dispuse împotriva entităților vizate, precum și modul de coordonare între aceste măsuri și soluțiile organelor penale.

12. Răspunderea membrilor și evaluarea integrității

Consiliul răspunde cu privire la evaluarea și disciplina personalului, dar nu și cu privire la membri. Reiterez: (i) numărul sesizărilor transmise Agenției Naționale de Integritate (ANI) cu privire la situația membrilor Consiliului în perioada 2020–2025 și soluțiile dispuse; (ii) comunicarea regulamentului intern de procedură al comisiei de disciplină, care, ca act de organizare a procedurii, nu este acoperit de confidențialitatea deliberărilor; (iii) modul în care indicatorul deciziilor anulate definitiv în contencios se reflectă în evaluarea internă.

IV. DOCUMENTE ȘI DATE SOLICITATE EXPRES ȘI NEFURNIZATE

Constat că următoarele documente și date, solicitate expres prin întrebarea inițială la lit. a)–h), nu au fost comunicate, motiv pentru care le reiterez integral:

1. normele de evaluare scrise și grila de punctare detaliată aplicată în concursuri, ori confirmarea expresă a inexistenței lor;
2. regulile scrise privind declararea conflictelor de interese, abținerea de la deliberare și consemnarea opiniilor separate;
3. lista publică consolidată a frecvențelor radioelectrice terestre, cu titularii succesivi, denumirile comerciale și actele administrative aferente;
4. situația defalcată a sesizărilor adresate altor autorități (ONRC, ANAF, ANCOM, autorități locale, instituții de învățământ, organe de poliție, parchete) în perioada 2020–2025;
5. situația plângerilor penale formulate de Consiliu în perioada 2020–2025, defalcată pe ani, obiect și stadiu, cu măsurile administrative subsecvente;
6. numărul plângerilor prealabile 2020–2025 și raportul procentual al deciziilor menținute și desființate în contencios;
7. numărul exact al sesizărilor adresate Consiliului Concurenței în perioada 2020–2025;
8. situația sesizărilor adresate Agenției Naționale de Integritate cu privire la membrii Consiliului și regulamentul de procedură al comisiei de disciplină.

V. SOLICITĂRI EXPRESE

În temeiul art. 111 și 112 din Constituție, al art. 34 din Legea nr. 96/2006, al art. 205–208 din Regulamentul Camerei Deputaților și al art. 10, 15 și 20 din Legea nr. 504/2002, vă rog respectuos să dispuneți, în termenul legal de 15 zile, comunicarea unui răspuns scris, punctual și complet, la fiecare dintre aspectele reiterate la capitolele III și IV.

Solicit, în mod expres, ca pentru fiecare element de natură normativă sau procedurală să comunicați fie documentul solicitat, fie confirmarea scrisă a inexistenței acestuia, iar pentru fiecare element de natură statistică, datele cifrice defalcate, chiar dacă acestea sunt egale cu zero. Un răspuns care reiterează textul legal deja invocat, fără a furniza practica, documentul sau cifra solicitată, va fi considerat neîndeplinire a obligației prevăzute de art. 111 din Constituție.

Nu în ultimul rând, îmi permit să reamintesc contextul bugetar al acestei corespondențe. Cu ocazia audierilor din cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, al cărei membru sunt, la întrebarea privind motivele pentru care bugetul Consiliului pe anul 2026 îl depășește pe cel anterior, într-un moment în care Guvernul României aplică o politică de austeritate și de reducere a cheltuielilor publice, mi s-a răspuns că majorarea este justificată de nevoia de digitalizare a instituției. Nu voi întreba, din delicatețe și recurgând deliberat la praeteritio, de ce această digitalizare nu fusese realizată mai devreme. Voi observa însă că, la o jumătate de an de la aprobarea bugetului de stat și, implicit, a bugetului Consiliului, o instituție care și-a motivat sporul de resurse tocmai prin digitalizare ar trebui să aibă răspunsurile solicitate, complete și reale, la un simplu clic distanță. În aceste condiții, invocarea faptului că anumite date nu sunt evidențiate ori că anumite statistici nu se realizează devine cu atât mai greu de explicat, iar comunicarea lor, cu atât mai firească.

Precizez că aspectele semnalate privesc buna funcționare instituțională a Consiliului, în calitatea sa de autoritate aflată sub control parlamentar. În măsura în care răspunsul la prezenta întrebare va rămâne, la rândul său, incomplet, îmi rezerv dreptul de a sesiza comisiile pentru cultură și media, în temeiul art. 20 alin. (7) din Legea nr. 504/2002, precum și de a valorifica aceste aspecte în cadrul dezbaterii raportului anual de activitate al Consiliului, potrivit art. 20 alin. (1)–(4) din aceeași lege.

În spiritul aceleiași economii a adevărului amintite mai sus, precizez că un răspuns alcătuit, din nou, majoritar din reproducerea unor texte pe care le cunosc nu va fi înțeles ca un răspuns, ci ca o confirmare, prin însăși forma sa, a celor semnalate aici. Adevărul, când există, se enunță simplu.