Adresată de către doamna senator Evdochia Aelenei în ședința Senatului din data de 31.03.2021.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Stimate domnule ministru Vlad Voiculescu,
Am votat pentru desemnarea dumneavoastră ca ministru al Sănătății, gândind că sunteți tânăr, isteț și cu putere de muncă. Nu m-am gândit nicio clipă că nu o să fiți ancorat în realitate. Prima dezamăgire a fost aceea când protestatarii Sanitas vă rugau insistent să îi primiți la negocieri, ei stând în vant și ploaie. Am fost alături de ei și m-am simțit obligată să îi invit în Parlament să discutăm.
La scurt timp am fost noi, parlamentarii AUR, tot în vânt și ploaie, în fața Ministerului Sănătății. Inițial ați fugit, apoi cu greu ați catadicsit să ne primiți.
Nu reusiți sub nicio formă să gestionați situația acestei țări în contextul pandemiei. Oare din biroul dumneavoastră nu sunteți capabil să vedeți lucrurile așa cum sunt? Restricțiile determină aceste manifestații stradale în care oameni din diverse pături sociale stau îngrămădiți, facilitând răspândirea virusului care nu are restricții.
Pe urmă, închiderea magazinelor la ora 21:00 presupune îngrămădirea cumpărătorilor care ies de la serviciu la ora 18:00. La sugestia Europei, faceți vaccinările pe repede-înainte unde iarăși vin buluc sute de oameni.
Stimate domnule ministru, coborâți în rândurile oamenilor și vedeți realitățile dureroase și consecințele acțiunilor dumneavoastră.
Să știți că vă dau dreptate cu sistemul sanitar. Eu sunt asistentă de terapie intensivă, de 35 de ani. Mă scuzați pentru încărcătura emoțională pe care o am. Îmi este milă de noi, de popor, îmi este milă de oamenii care mor în reanimare, mi-e milă de colegii mei care lucrează la patul bolnavului. M-am certat cu colegii mei când acuză sistemul sanitar, când acuză medicii și asistentele medicale. Dar să știți că realitățile nu sunt numai la nivelul sistemului, sunt jos de tot.
În paralel, vă relatez câteva chestiuni de ordin practic. Am o unitate HoReCa pe malul mării, eu personal. Cum o să o țin, cum vom plăti dacă nu se deschide, dacă nu se începe munca? În Germania, în Anglia, lumea stă în case – și sigur că asta era soluția ideală și după părerea mea -, dar ei au bani. Ai noștri ce să mănânce, fără bani, în case? Asta este realitatea.
Să știți că eu am vrut inițial să merg la PLUS. Când am auzit tineri care lovesc în Biserică, atunci m-am retras. Am găsit acest partid, AUR. Am dorit să fac ceva. Stau într-o zonă, pe malul mării, care nu are canalizare. De 15 ani am o pensiune și n-am canalizare. Lacul Siutghiol este o infecție, pentru că, neavând canalizare, toate casele dau dejecțiile în lac. Pentru asta am venit în partid. Și să aud, să văd pe Facebook că se scrie că în AUR au intrat oameni care se bucură că au carte de muncă patru ani?!
Fraților, eu am muncit de la 19 ani, soțul meu navighează de 30 de ani. Noi nu suntem extremiști, suntem oameni normali care vor binele acestei țări. Eu nu o să vă jignesc niciodată pe dumneavoastră! Eu și familia mea suntem oameni integri, iar în AUR am cunoscut oameni de o curățenie morală extraordinară. Și să știți că și printre dumneavoastră am văzut oameni deosebiți. De ce să nu găsim soluții pentru populație și să ne denigrăm unul pe altul? Mă doare sufletul. Sunteți tineri, sunteți băieți cu carte. De ce să ne facem rău unul altuia?
Să știți că sunt din AUR și sunt un om integru, nu sunt extremistă și muncesc de la 19 ani. N-am furat, n-am mințit, n-am jecmănit pe nimeni și n-am jignit pe nimeni niciodată! Vă rog din suflet, nu ne mai jigniți. Că nu pentru asta am venit în Parlamentul României, să fiu călcată în picioare după 35 de ani de muncă în reanimare! Eu am vrut binele și vreau binele acestei țări, nu să mă calce în picioare nimeni!
Mulțumesc… adică nici măcar nu vă mulţumesc!
Nu există răspunsuri