Dragoș Coman – Propunere legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Către Biroul Permanent al Senatului

În conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, republicată, şi art. 92 și 93 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 din Constituția României, republicată, iar în aplicarea art. 75 alin. (1), prima Cameră sesizată este Senatul.

În numele inițiatorilor,

Dragoș COMAN

Monica IAGĂR

Ciprian-Constantin PARASCHIV

EXPUNERE DE MOTIVE

I. MOTIVUL EMITERII ACTULUI NORMATIV

Cerințele care reclamă intervenția normativă

România se confruntă cu provocări majore în domeniul protecției sociale a copilului și al asigurării accesului echitabil la educație, într-un context social caracterizat de disparități economice crescânde între familii și de necesitatea imperioasă de a asigura condiții egale de start pentru toți copiii, indiferent de situația materială a părinților. Sistemul actual de alocații pentru copii generează inechități semnificative între categoriile de vârstă, copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani primind o alocație semnificativ mai mică decât cea acordată copiilor cu vârsta de până la 2 ani, fără ca această diferență să fie justificată de nevoile reale ale copiilor.

Reglementarea în vigoare privind alocațiile de stat pentru copii creează o situație paradoxală în care cuantumul alocației scade dramatic după împlinirea vârstei de 2 ani, de la 719 lei la doar 292 lei, deși nevoile educaționale și costurile asociate creșterii copilului cresc progresiv odată cu vârsta. Această diferență de peste 145 la sută între cele două categorii nu reflectă realitatea cheltuielilor pe care familiile trebuie să le suporte pentru asigurarea unui mediu educațional adecvat.

Sistemul actual nu prevede mecanisme dedicate pentru asigurarea accesului copiilor la materiale educaționale esențiale, lăsând în sarcina exclusivă a familiilor toate cheltuielile cu rechizitele școlare, manualele, uniformele și alimentația necesară pentru participarea deplină la procesul educațional. În condițiile în care România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei infantile din Uniunea Europeană, absența unor măsuri specifice de sprijin educațional contribuie la perpetuarea inegalităților sociale și la limitarea șanselor copiilor din familii defavorizate de a-și valorifica pe deplin potențialul.

Un aspect deosebit de problematic îl constituie blocarea indexării alocațiilor de stat cu rata inflației începând din anul 2024, măsură care a condus la diminuarea efectivă a sprijinului acordat familiilor cu copii. În condițiile în care inflația cumulată din ultimii ani a depășit semnificativ nivelul alocațiilor stabilite, familiile se confruntă cu dificultăți crescânde în asigurarea nevoilor de bază ale copiilor.

Insuficiențele legislației în vigoare se manifestă prin diferențele nejustificate între cuantumurile alocațiilor pentru categorii diferite de vârstă, prin lipsa unor mecanisme specifice de susținere educațională directă și prin absența unor instrumente moderne de monitorizare a utilizării eficiente a resurselor destinate protecției copilului.

Principiile de bază și finalitatea reglementărilor propuse

Prezenta propunere legislativă se fundamentează pe principii constituționale și pe standarde internaționale privind protecția drepturilor copilului și asigurarea accesului universal la educație. Principiul egalității de șanse constituie fundamentul acestei reglementări, prin recunoașterea dreptului fiecărui copil la acces la educație de calitate, indiferent de situația economică a familiei din care provine.

Principiul solidarității sociale impune responsabilitatea statului de a interveni activ pentru reducerea disparităților între copii și pentru asigurarea unui nivel decent de trai tuturor minorilor, contribuind astfel la construirea unei societăți mai echitabile și la prevenirea marginalizării sociale a categoriilor vulnerabile.

Principiul utilizării eficiente a resurselor publice determină necesitatea implementării unor instrumente moderne de monitorizare și direcționare a fondurilor publice către scopurile pentru care au fost alocate, asigurând transparență și responsabilitate în gestionarea prestațiilor sociale destinate copiilor.

Principiul interesului superior al copilului, consacrat atât în legislația națională, cât și în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, impune ca toate măsurile legislative să aibă ca scop primordial asigurarea bunăstării și dezvoltării armonioase a minorilor.

Finalitatea acestei reglementări constă în modernizarea sistemului de protecție socială a copilului prin introducerea unui instrument de susținere educațională, respectiv cardul social educațional, care să asigure accesul direct și monitorizabil al copiilor la resursele educaționale necesare. Totodată, reglementarea vizează corectarea inechităților din sistemul actual de alocații și crearea premiselor pentru un sprijin mai consistent și mai eficient al familiilor cu copii.

Elementele de noutate și progres introduse de această reglementare

Noua reglementare introduce un instrument nou în sistemul românesc de protecție socială, cardul social educațional, conceput special pentru a asigura accesul direct și transparent al copiilor la resurse educaționale esențiale. Acest card, alimentat lunar cu suma de 500 lei, reprezintă un mecanism modern de susținere educațională care combină beneficiul social direct cu transparența în utilizarea fondurilor publice.

Măsura propusă stabilește criterii clare și verificabile pentru utilizarea cardului social educațional, limitând achizițiile la categorii de produse strict necesare procesului educațional precum manuale școlare, rechizite, materiale didactice, uniforme școlare și produse alimentare. Această abordare direcționată asigură că sprijinul acordat de stat ajunge efectiv la destinația prevăzută și contribuie direct la îmbunătățirea condițiilor de educație ale copiilor.

Un element important de progres îl reprezintă caracterul nominal și netransmisibil al cardului, care asigură că beneficiile ajung exclusiv la destinatarii prevăzuți și elimină riscurile de deturnare a fondurilor sau de utilizare necorespunzătoare a resurselor publice. Imposibilitatea transformării cardului în numerar garantează că întregul sprijin financiar acordat este utilizat efectiv pentru nevoile educaționale ale copiilor.

Reglementarea introduce un mecanism flexibil de gestionare a sumelor alocate prin posibilitatea reportării fondurilor neutilizate într-o lună în lunile următoare pe parcursul anului calendaristic, oferind astfel familiilor libertatea de a planifica achizițiile în funcție de nevoile specifice ale fiecărei perioade școlare și de a cumpăra materiale mai costisitoare prin cumularea alocațiilor lunare.

Propunerea legislativă instituie un sistem de parteneriat controlat cu comercianții, obligându-i pe aceștia să respecte lista de produse eligibile stabilită prin ordin comun al Ministrului Educației și Cercetării și al Ministrului Muncii și Solidarității Sociale și prevăzând sancțiunea excluderii din program pentru cei care nu respectă aceste condiții, asigurând astfel integritatea sistemului.

Fundamentarea științifică și documentară

Elaborarea prezentei propuneri legislative s-a bazat pe o analiză aprofundată a literaturii de specialitate în domeniul politicilor sociale pentru protecția copilului și al sistemelor de susținere educațională din Uniunea Europeană. Cercetările internaționale demonstrează că investițiile în educația copiilor, în special prin asigurarea accesului la materiale educaționale de calitate, au efecte pozitive semnificative asupra performanței școlare, asupra ratelor de abandon școlar și asupra mobilității sociale ascendente.

Studiile realizate de Institutul Național de Statistică și de organizații neguvernamentale active în domeniul protecției copilului evidențiază că un procent semnificativ dintre familiile românești se confruntă cu dificultăți în asigurarea materialelor școlare necesare la începutul fiecărui an școlar, această situație afectând direct participarea copiilor la procesul educațional și contribuind la perpetuarea sărăciei.

Analiza sistemelor de carduri sociale demonstrează eficiența acestor instrumente în asigurarea transparenței utilizării fondurilor publice și în garantarea că sprijinul social ajunge efectiv la destinatarii prevăzuți. Experiența internațională confirmă că sistemele de carduri dedicate pentru anumite categorii de cheltuieli reduc semnificativ riscurile de utilizare necorespunzătoare a fondurilor și cresc încrederea publică în eficiența măsurilor sociale.

Rapoartele organizațiilor internaționale precum UNICEF și Banca Mondială subliniază importanța crucială a investițiilor în educația copiilor pentru dezvoltarea pe termen lung a societății și recomandă statelor să adopte măsuri concrete pentru eliminarea barierelor economice în accesul la educație de calitate.

II. IMPACTUL SOCIOECONOMIC

Efectele asupra mediului macroeconomic

Implementarea prezentei propuneri legislative va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului macroeconomic prin stimularea consumului în sectoarele legate de educație și prin contribuția la dezvoltarea capitalului uman, element esențial pentru creșterea economică pe termen lung. Asigurarea accesului universal la materiale educaționale de calitate va contribui la formarea unei forțe de muncă mai calificate și mai competitive în viitor.

Efectele macroeconomice pozitive vor include stimularea sectorului comerțului cu produse educaționale prin crearea unei cereri stabile și previzibile, susținerea industriei editoriale de manuale și materiale didactice și generarea de noi oportunități de afaceri în domeniul distribuției de produse educaționale. Implementarea sistemului de carduri sociale va necesita dezvoltarea infrastructurii tehnologice aferente, contribuind la modernizarea sistemelor de plată electronică și la extinderea economiei digitale.

Investiția în educația copiilor are un efect multiplicator demonstrat asupra economiei, fiecare leu investit în educația timpurie și în asigurarea condițiilor optime de învățare generând beneficii economice multiple pe termen lung prin creșterea productivității viitoare a forței de muncă, prin reducerea costurilor sociale asociate eșecului școlar și prin consolidarea coeziunii sociale.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noua reglementare va avea un impact pozitiv asupra mediului de afaceri prin crearea unui nou segment de piață destinat produselor educaționale accesibile prin carduri sociale. Comercianții care vor alege să devină parteneri în acest program vor beneficia de acces la o bază de clienți stabilă și previzibilă, reprezentată de familiile beneficiare ale alocațiilor de stat pentru copii.

Beneficiile pentru mediul de afaceri includ stimularea vânzărilor de materiale educaționale prin asigurarea unei puteri de cumpărare dedicate acestor produse, crearea de noi oportunități pentru dezvoltarea de servicii complementare legate de educație și încurajarea inovației în sectorul producției și distribuției de materiale didactice pentru adaptarea la cerințele sistemului de carduri sociale.

Sectorul editorial și cel al producției de rechizite școlare vor beneficia de o cerere susținută și stabilă, care va permite planificarea pe termen lung a investițiilor și dezvoltarea de produse specializate pentru nevoile sistemului educațional românesc. Transparența și previzibilitatea acestei cereri vor reduce riscurile comerciale și vor încuraja investițiile în îmbunătățirea calității produselor educaționale.

Efectele sociale

Din perspectiva impactului social, propunerea legislativă va contribui în mod decisiv la reducerea inegalităților educaționale prin asigurarea accesului egal al tuturor copiilor la materialele necesare pentru participarea deplină la procesul de învățământ. Eliminarea barierelor economice în accesul la educație va avea efecte profunde asupra șanselor de reușită școlară ale copiilor din familii defavorizate.

Introducerea cardului social educațional va reduce semnificativ stigmatizarea copiilor din familii cu venituri reduse, care în prezent sunt adesea identificabili prin lipsa materialelor școlare sau prin utilizarea de materiale de calitate inferioară. Uniformizarea accesului la resurse educaționale va contribui la îmbunătățirea climatului școlar și la reducerea fenomenelor de marginalizare socială în mediul educațional.

Efectele sociale pe termen lung vor include îmbunătățirea ratelor de absolvire a învățământului obligatoriu prin eliminarea unei cauze importante de abandon școlar, reprezentată de imposibilitatea familiilor de a susține financiar costurile educației. Investiția în educația copiilor va contribui la întreruperea ciclului intergenerațional al sărăciei și va crea premise pentru mobilitate socială ascendentă.

Familiile vor beneficia de reducerea presiunii financiare asociate începutului de an școlar, perioadă în care cheltuielile cu materialele educaționale reprezintă o povară semnificativă pentru bugetele casnice. Sprijinul constant asigurat prin alimentarea lunară a cardului va permite o gestionare mai eficientă a resurselor familiale și va reduce stresul economic al părinților.

Impactul asupra mediului înconjurător

Implementarea sistemului de carduri sociale educaționale poate avea efecte pozitive indirecte asupra mediului înconjurător prin încurajarea achiziționării de materiale educaționale durabile și de calitate superioară, care au o durată mai lungă de utilizare comparativ cu alternativele ieftine și de calitate inferioară. Posibilitatea acumulării sumelor pe card permite familiilor să investească în produse mai rezistente, reducând astfel generarea de deșeuri.

Sistemul poate contribui la promovarea unor practici mai sustenabile în sectorul producției de materiale educaționale prin crearea unei cereri pentru produse de calitate care respectă standardele de mediu. Direcționarea clară a utilizării cardului către categorii specifice de produse educaționale poate facilita implementarea unor criterii de sustenabilitate în lista produselor eligibile.

Evaluarea costurilor și beneficiilor

Analiza cost-beneficiu demonstrează un raport favorabil între investiția financiară necesară pentru implementarea măsurii și beneficiile economice și sociale substanțiale generate pe termen mediu și lung. Costul lunar estimat pentru alimentarea cardurilor sociale educaționale se ridică la aproximativ 500 lei per beneficiar, suma fiind accesibilă având în vedere importanța obiectivului urmărit și efectele multiplicatoare ale investiției în educație.

Beneficiile economice directe includ stimularea sectorului comerțului cu produse educaționale, dezvoltarea infrastructurii tehnologice pentru sistemul de plăți electronice și crearea de noi locuri de muncă în sectoarele conexe. Beneficiile economice indirecte, deși mai dificil de cuantificat pe termen scurt, sunt semnificativ mai mari și includ îmbunătățirea viitoare a productivității forței de muncă, reducerea costurilor sociale asociate eșecului școlar și consolidarea bazei de contribuabili prin creșterea numărului de persoane cu educație completă.

Beneficiile sociale sunt substanțiale și includ reducerea inegalităților educaționale, îmbunătățirea coeziunii sociale, creșterea încrederii în capacitatea statului de a răspunde nevoilor reale ale cetățenilor și consolidarea valorilor democratice prin promovarea egalității de șanse. Impactul pozitiv asupra vieții copiilor și familiilor nu poate fi măsurat doar în termeni economici, reprezentând o investiție fundamentală în viitorul societății românești.

III. IMPACTUL FINANCIAR ASUPRA BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT

Impactul pe termen scurt

Implementarea măsurii de introducere a cardului social educațional va genera cheltuieli suplimentare pentru bugetul de stat prin necesitatea alocării sumei de 500 lei lunar pentru fiecare beneficiar al alocației de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 și 18 ani. Pe baza datelor statistice privind numărul de copii beneficiari de alocație de stat, se estimează că măsura va viza aproximativ 3,5 milioane de copii, generând o cheltuială lunară de aproximativ 1,75 miliarde de lei.

Cheltuielile anuale estimate pentru alimentarea cardurilor sociale educaționale se ridică la aproximativ 21 miliarde de lei, sumă care reprezintă o investiție semnificativă în educația copiilor și în reducerea inegalităților sociale. Această cheltuială va fi suportată din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Pe lângă cheltuielile directe cu alimentarea cardurilor, vor exista costuri de implementare și administrare a sistemului, incluzând dezvoltarea infrastructurii tehnologice pentru emiterea și gestionarea cardurilor, implementarea sistemului de monitorizare a utilizării acestora și asigurarea suportului tehnic pentru beneficiari și comercianți parteneri. Aceste costuri de implementare vor scădea semnificativ în anii următori odată cu finalizarea investițiilor inițiale.

Cheltuielile cu administrarea curentă a sistemului, incluzând personalul dedicat, mentenanța sistemelor informatice și costurile de procesare a tranzacțiilor, sunt estimate la mai puțin de 0,3% din valoarea totală a prestațiilor acordate.

Impactul pe termen mediu și lung

Proiecția pe cinci ani a impactului financiar evidențiază necesitatea alocării de resurse bugetare consistente pentru susținerea programului de carduri sociale educaționale, însă demonstrează și potențialul de eficientizare progresivă a costurilor administrative odată cu maturizarea sistemului. În al doilea și al treilea an de implementare, costurile cu infrastructura tehnologică vor scădea semnificativ, iar eficiența administrativă va crește prin optimizarea proceselor.

Pe termen lung, investiția în educația copiilor prin intermediul cardurilor sociale educaționale va genera beneficii fiscale substanțiale pentru bugetul de stat prin îmbunătățirea capitalului uman și prin creșterea viitoare a veniturilor bugetare din impozite și contribuții sociale datorate unei forțe de muncă mai calificate. Studiile economice demonstrează că fiecare leu investit în educația copiilor generează beneficii fiscale multiple pe termen lung.

Reducerea ratei de abandon școlar și îmbunătățirea performanțelor educaționale vor contribui la diminuarea cheltuielilor sociale viitoare asociate șomajului, sărăciei și problemelor sociale generate de lipsa de educație. Economiile astfel realizate în alte capitole bugetare vor compensa parțial cheltuielile inițiale cu implementarea programului de carduri sociale educaționale.

Analiza de sustenabilitate fiscală confirmă că măsura propusă este sustenabilă pe termen lung în condițiile menținerii unei traiectorii de creștere economică moderată și a îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare. Investiția în educație reprezintă o prioritate strategică care justifică alocarea de resurse bugetare semnificative având în vedere beneficiile economice și sociale pe termen lung.

Estimarea veniturilor bugetare viitoare

Implementarea măsurii va avea efecte pozitive indirecte asupra veniturilor bugetare prin stimularea activității economice în sectoarele legate de educație și prin creșterea veniturilor din TVA colectate de la comercializarea produselor educaționale. Se estimează că cheltuielile realizate prin intermediul cardurilor sociale educaționale vor genera venituri substanțiale la bugetul de stat din TVA.

Efectele economice secundare, cum ar fi crearea de noi locuri de muncă în sectoarele stimulate de măsură și îmbunătățirea condițiilor economice ale familiilor care vor putea aloca resursele economisire altor nevoi, vor contribui suplimentar la veniturile bugetare prin creșterea bazei de impozitare.

IV. IMPACTUL ASUPRA SISTEMULUI JURIDIC

Implicațiile asupra legislației în vigoare

Reglementarea se corelează cu prevederile altor legi în domeniul educației, care stabilesc principiul accesului egal la educație de calitate și obligația statului de a asigura condițiile materiale necesare participării tuturor copiilor la procesul educațional. Măsurile propuse reprezintă o concretizare a obligațiilor constituționale și legislative ale statului în domeniul protecției copilului și al asigurării dreptului la educație.

Propunerea legislativă se armonizează cu Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care consacră principiul interesului superior al copilului și obligația statului de a adopta măsuri pentru asigurarea unui nivel de trai decent și pentru facilitarea accesului la educație. Introducerea cardului social educațional reprezintă o măsură concretă de implementare a acestor principii legale.

Compatibilitatea cu reglementările comunitare

Propunerea legislativă este pe deplin compatibilă cu principiile și obiectivele Uniunii Europene în domeniul protecției sociale și al luptei împotriva sărăciei infantile. Măsurile propuse se aliniază cu Garanția Europeană pentru Copii, instrument adoptat la nivelul Uniunii Europene în anul 2021, care recomandă statelor membre să asigure accesul efectiv și gratuit al copiilor aflați în situații vulnerabile la o serie de servicii esențiale, inclusiv educație și masă la școală.

Recomandarea Consiliului privind Garanția Europeană pentru Copii încurajează explicit statele membre să adopte măsuri concrete pentru combaterea sărăciei infantile și pentru asigurarea accesului egal al tuturor copiilor la servicii de calitate. Sistemul de carduri sociale educaționale propus reprezintă un răspuns direct la aceste recomandări europene și contribuie la implementarea obiectivelor Garanției Europene pentru Copii în România.

Propunerea se înscrie în contextul Pilonului European al Drepturilor Sociale, care proclamă dreptul la educație de calitate și dreptul la protecție socială adecvată, subliniind obligația statelor membre de a asigura șanse egale pentru toți copiii. Măsurile propuse contribuie la realizarea obiectivului Uniunii Europene de reducere cu cel puțin 15 milioane a numărului de persoane expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială până în anul 2030, incluzând reducerea semnificativă a numărului de copii afectați.

Jurisprudența relevantă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant în jurisprudența sa că statele au obligația pozitivă de a adopta măsuri concrete pentru protecția copiilor și pentru asigurarea respectării drepturilor acestora, inclusiv a dreptului la educație. Măsurile propuse se înscriu în îndeplinirea acestor obligații pozitive ale statului român.

Curtea Constituțională a României a afirmat în jurisprudența sa importanța protecției copilului și necesitatea adoptării de către stat a măsurilor necesare pentru asigurarea dezvoltării armonioase a minorilor și pentru garantarea drepturilor acestora. Principiile constituționale privind egalitatea în drepturi și protecția copilului fundamentează legitimitatea măsurilor propuse.

V. CONSULTĂRILE DERULATE

Organizațiile și specialiștii consultați

În procesul de elaborare a prezentei propuneri legislative au fost consultați reprezentanții principalelor organizații neguvernamentale active în domeniul protecției copilului, experți în domeniul dreptului familiei și al protecției sociale, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, specialiști în politici educaționale și reprezentanți ai autorităților publice implicate în administrarea sistemului de alocații pentru copii. Consultările s-au desfășurat prin dialoguri directe.

Esența recomandărilor primite

Organizațiile neguvernamentale pentru protecția copilului au susținut cu fermitate necesitatea adoptării de măsuri concrete pentru reducerea inegalităților educaționale și au apreciat în mod deosebit propunerea de introducere a unui sistem de carduri sociale dedicate nevoilor educaționale ale copiilor. Au subliniat importanța asigurării accesului universal la materialele școlare ca premisă esențială pentru participarea efectivă a tuturor copiilor la procesul educațional.

Asociațiile de părinți au exprimat sprijinul pentru măsurile propuse, evidențiind dificultățile cu care se confruntă multe familii în asigurarea materialelor necesare pentru școală și subliniind că sprijinul consistent din partea statului în această privință ar reprezenta o îmbunătățire semnificativă a condițiilor de viață ale familiilor cu copii. Au sugerat includerea produselor alimentare în categoria cheltuielilor eligibile, recomandare care a fost preluată în varianta finală a propunerii.

Experții consultați au recomandat stabilirea prin ordin comun a unei liste clare de produse eligibile pentru achiziționare prin intermediul cardului social educațional și implementarea unui sistem eficient de monitorizare a utilizării cardurilor pentru asigurarea transparenței și a conformității cu scopul măsurii. Au subliniat importanța caracterului nominal și netransmisibil al cardului pentru prevenirea utilizărilor neconforme.

Toate recomandările relevante primite în procesul de consultare au fost analizate cu atenție și au fost integrate în varianta finală a propunerii legislative în măsura în care contribuiau la îmbunătățirea soluțiilor legislative și la asigurarea fezabilității implementării măsurilor propuse.

VI. ACTIVITĂȚILE DE INFORMARE PUBLICĂ

Strategia de comunicare

Informarea publicului privind elaborarea și implementarea prezentei propuneri legislative se va realiza printr-o strategie complexă de comunicare care va utiliza atât canalele tradiționale, cât și platformele moderne de comunicare digitală pentru a asigura accesul tuturor categoriilor de beneficiari la informațiile necesare. Strategia va fi coordonată de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării.

Campania de informare va viza în primul rând familiile beneficiare ale alocațiilor de stat pentru copii, acordând o atenție specială familiilor din mediul rural și din zonele defavorizate care ar putea întâmpina dificultăți în accesarea informațiilor. Vor fi utilizate canale de comunicare adaptate diferitelor categorii de destinatari, inclusiv materiale tipărite distribuite prin școli și instituții publice locale, precum și platforme online și aplicații mobile pentru părinții care preferă accesarea informațiilor în format digital.

Activitățile planificate

Activitățile concrete de informare publică vor include elaborarea de ghiduri detaliate pentru beneficiari privind modalitatea de obținere, activare și utilizare a cardurilor sociale educaționale, care vor fi distribuite atât în format tipărit, cât și în format electronic. Aceste ghiduri vor conține informații clare și accesibile despre categoriile de produse eligibile, despre comercianții parteneri și despre procedura de soluționare a eventualelor probleme tehnice.

Va fi dezvoltat un portal web dedicat programului de carduri sociale educaționale, care va furniza informații actualizate despre implementarea măsurii, lista comercianților parteneri, răspunsuri la întrebările frecvente și un sistem de raportare a problemelor sau sugestiilor din partea beneficiarilor. Portalul va include și un instrument de calcul care va permite beneficiarilor să verifice soldul disponibil pe card și istoricul tranzacțiilor.

Va fi lansată o campanie media care va include spoturi informative difuzate la televiziunile publice și private, materiale informative în presa scrisă și online, precum și mesaje în mediul online prin intermediul rețelelor sociale și al platformelor guvernamentale. Campania va sublinia beneficiile programului și va încuraja înscrierea activă a comercianților interesați să devină parteneri în program.

Pentru facilitarea accesului comercianților la informațiile necesare participării în program, vor fi elaborate materiale specifice destinate mediului de afaceri care vor prezenta condițiile de parteneriat, procedurile tehnice de acceptare a plăților prin carduri sociale educaționale și avantajele comerciale ale participării la program.

VII. MĂSURILE DE IMPLEMENTARE

Modificările instituționale la nivelul administrației publice centrale

Implementarea prezentei propuneri legislative va necesita adaptări organizatorice la nivelul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru asigurarea coordonării generale a programului de carduri sociale educaționale și pentru monitorizarea eficienței măsurilor adoptate. Va fi necesară înființarea unei structuri dedicate în cadrul ministerului, responsabilă cu gestionarea operațională a programului și cu coordonarea activităților tuturor instituțiilor implicate.

Ministerul Educației și Cercetării va contribui la implementarea măsurii prin stabilirea listei de produse educaționale eligibile pentru achiziționare prin intermediul cardului social educațional și prin monitorizarea impactului programului asupra accesului copiilor la educație. Colaborarea strânsă între cele două ministere este esențială pentru succesul măsurii.

Vor fi necesare protocoale de colaborare între instituțiile implicate pentru clarificarea responsabilităților, pentru stabilirea fluxurilor informaționale și pentru asigurarea coordonării eficiente a activităților. Aceste protocoale vor defini procedurile de lucru, termenele de execuție și indicatorii de performanță pentru evaluarea implementării programului.

Modificările funcționale la nivelul administrației publice locale

Primăriile și direcțiile de asistență socială din subordinea acestora vor avea rol de sprijin în procesul de informare a beneficiarilor și de facilitare a accesului acestora la serviciile aferente programului de carduri sociale educaționale. Colaborarea cu administrația publică locală este importantă în special pentru ajungerea la familiile din zonele rurale sau izolate.

Instituțiile de învățământ vor contribui la implementarea măsurii prin distribuirea materialelor informative către părinți și prin monitorizarea impactului programului asupra participării copiilor la activitățile educaționale. Profesorii și directorii de școli pot oferi feedback valoros privind eficiența măsurii și pot identifica eventualele probleme în implementare.

Resursele umane și materiale necesare

Pentru implementarea eficientă a noilor prevederi legislative vor fi necesare investiții în infrastructura tehnologică, incluzând dezvoltarea platformei informatice pentru gestionarea cardurilor sociale educaționale, achiziționarea echipamentelor necesare pentru emiterea cardurilor și implementarea sistemelor de securitate și de protecție a datelor personale.

Vor fi necesare resurse umane suplimentare pentru administrarea programului. Aceste posturi vor acoperi funcții precum gestionarea tehnică a platformei, asistență pentru beneficiari, monitorizare și control, precum și coordonare și raportare.

Va fi necesară instruirea personalului existent din cadrul instituțiilor implicate în implementarea măsurii, pentru familiarizarea acestuia cu noile proceduri și cu utilizarea sistemelor informatice dezvoltate. Programele de instruire vor acoperi atât aspectele tehnice, cât și cele procedurale și de comunicare cu beneficiarii.

Calendarul de implementare

Aplicarea efectivă a prezentei propuneri legislative se va realiza în mod gradual, conform calendarului stabilit în articolul al doilea. În termen de 30 de zile de la adoptarea legii, ministrul educației și cercetării și ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale vor adopta ordinul comun prin care vor stabili metodologia de implementare a cardului social educațional, inclusiv procedura de emitere, activare, încărcare a sumelor lunare, lista produselor eligibile și sistemul de monitorizare a utilizării cardului.

Cardurile sociale educaționale vor fi distribuite beneficiarilor în termen de 30 de zile de la data adoptării ordinului comun, astfel încât măsura să devină operațională în maximum 60 de zile de la adoptarea legii. Pentru prima lună de implementare, suma cu care se va alimenta cardul se va calcula proporțional cu zilele rămase din acea lună, asigurând astfel echitatea tratamentului pentru toți beneficiarii indiferent de momentul primirii cardului.

După primele șase luni de implementare, va fi realizată o evaluare intermediară a funcționării programului pentru identificarea eventualelor probleme și pentru ajustarea procedurilor în funcție de experiența acumulată. Evaluări ulterioare vor fi realizate anual pentru monitorizarea eficienței măsurii și pentru fundamentarea eventualelor îmbunătățiri necesare.

Prezenta expunere de motive fundamentează necesitatea și oportunitatea adoptării propunerii legislative, demonstrând că soluțiile propuse sunt necesare pentru modernizarea sistemului de protecție socială a copilului prin introducerea unui instrument inovator de susținere educațională care să asigure accesul egal al tuturor copiilor la resursele educaționale necesare, contribuind astfel la reducerea inegalităților sociale, la îmbunătățirea performanțelor educaționale și la construirea unei societăți mai echitabile și mai prospere pentru generațiile viitoare.

Inițiatori,

Dragoș COMAN

Monica IAGĂR

Ciprian-Constantin PARASCHIV

CAMERA DEPUTAȚILOR SENAT

LEGE privind modificarea și completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii

Parlamentul României adoptă prezenta lege:

Art. I. Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. După articolul 3, se introduce un nou articol, articolul 3¹, cu următorul cuprins:

„Art. 3¹

(1) Beneficiarilor alocației de stat pentru copii prevăzuți la art. 3 alin. (1) lit. b) li se acordă, suplimentar, un card social educațional, care va fi alimentat lunar cu suma de 500 lei.

(2) Cardul social educațional este destinat exclusiv achiziționării de manuale școlare, rechizite, materiale didactice, uniforme școlare și produse alimentare.

(3) Cardul este nominal, netransmisibil și nu poate fi preschimbat în numerar sau utilizat pentru retrageri de numerar.

(4) Sumele neutilizate pe cardul social educațional într-o lună calendaristică se reportează în luna următoare și pot fi folosite cumulat pe perioada unui an calendaristic.

(5) Comercianții parteneri care acceptă plăți prin intermediul cardului social educațional sunt obligați să respecte lista de produse eligibile stabilită prin ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului muncii, familiei, tineretului  și solidarității sociale, în caz contrar, aceștia vor fi excluși din acest program național.”

• Articolul 10 alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

„(1) Fondurile pentru plata alocaţiei de stat pentru copii, pentru alimentarea cardului social educațional prevăzut la art. 3¹, precum şi pentru cheltuielile cu administrarea şi transmiterea drepturilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.”

Art. II. (1) În termen de 30 de zile de la adoptarea legii, ministrul educației și cercetării și ministrul muncii, familiei, tineretului și solidarității sociale vor adopta un ordin comun prin care vor stabili metodologia de implementare a cardului social educațional, inclusiv procedura de emitere, activare, încărcare a sumelor lunare, lista produselor eligibile și sistemul de monitorizare a utilizării cardului.

(2) Cardurile sociale educaționale vor fi distribuite beneficiarilor în termen de 30 de zile de la data adoptării ordinului comun prevăzut la alin. (1) și, pentru prima lună, suma cu care se va alimenta acesta se va calcula proporțional cu zilele rămase din acea lună.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) sau, după caz, art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.