Adresată: Domnului Bogdan Gruia Ivan, Ministrul Energiei
Domnului Alexandru Nazare, Ministrul Finantelor
De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău
Circumscripția electorală: 1 Alba
Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
OBIECTUL INTERPELĂRII: SECURITATEA ENERGETICĂ A ROMÂNIEI ÎNTR-UN MAXIM ECHILIBRU INSTABIL.
Stimate Domnule Prim-ministru,
Stimați Domni Miniștrii,
Reacția dură a Iranului la atacul militar americano-israelian a condus la imposibilitatea aprovizionării necesare cu petrol, gaze, gaze naturale lichefiate și produse derivate.
Așa cum românii știu, dacă nu altfel din valoarea facturilor și prețurile produselor pe care le achiziționează, România a involuat major din 1989 până astăzi în ceea ce privește securitatea energetică. Astăzi, nu numai că nu avem un surplus important pentru export, dar importăm masiv energie electrică, petrol, motorină, îngrășăminte.
Datorită politicii de decarbonizare, a condițiilor impuse de UE și a incompetenței sau rea-voinței negociatorilor noștri, România se află astăzi într-o poziție majoră de insecuritate energetică.
Aflăm de curând de la domnul Cristian Bușoi că valorificarea în țară a unei cantități cât mai mari de gaze naturale ce se vor extrage din Marea Neagră începând cu 2027, depinde de finalizarea centralelor electrice pe gaz de la Mintia și Iernut și de rezultatul negocierilor Romgaz pentru preluarea combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș.
Cu această ocazie, distinsul domn doctor Cristian Bușoi, ne anunță senin că centrala pe gaz de la Ișalnița nu se va mai construi și va trebui să transformăm proiectul în altceva. În ce altceva? Nu ne spune domnul doctor. Poate un proiect imobiliar? Această centrală se află în planul de restructurare și de ajutor de stat al Complexului Oltenia.
Recunoaștem onestitatea domnului Cristian Bușoi când ne spune că, deși vom exploata gaze din Marea Neagră începând cu 2027, prețul acestora în România nu va scădea atâta timp cât suntem într-o piață europeană. Astfel, domnul doctor, l-a contrazis cu claritate pe premierul Bolojan, care a motivat amânarea liberalizării la gaze pentru 2027, când visează domnia sa la o scădere a prețului.
Conflictul militar din Golf duce România pe muchia prăpastiei, într-un maxim echilibru instabil.
În acest context, bine cunoscut de dumneavoastră (motiv pentru care nu îl detaliez mai mult), domnilor miniștri, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:
1.Deoarece centrala pe gaz de la Ișalnița ar aduce un element important în asigurarea energiei electrice de care are nevoie România, care sunt măsurile pe care intenționați să le luați pentru realizarea acestui proiect?
2.Când estimați că vor intra în funcțiune centralele de la Mintia și Iernut? Este de dorit ca termenele pe care le estimați să fie realiste.
3.Cum se poate ca prețul la pompă al benzinei, dar mai ales al motorinei (pe care România o importă într-un procent important), să nu ajungă la 9-10 lei pe litru la pompă?
4.Care sunt măsurile legale precise pe care le veți întreprinde pentru a evita specula pe piața produselor petroliere?
5.Care va fi impactul plafonării prețului la gaze naturale până în 2027 asupra deficitului bugetar și ce biruri veți introduce pentru a compensa această plafonare?
6.Care este poziția dumneavoastră asupra posibilității scăderii accizelor la produsele energetice?
Ați realizat câteva simulări pentru a constata impactul unui astfel de măsuri asupra economiei românești?
7.Intenționați să propuneți construcția de noi depozite de gaze naturale în România astfel încât, în orice tip de criză care ar apărea, economia și cetățenii români să poată beneficia de gazele ce se vor exploata din Marea Neagră?
8.Considerați că investiția în mini-reactoarele nucleare de la Doicești este una profitabilă din punct de vedere comercial? Costurile lor se ridică la aproape 7 miliarde de dolari, în timp ce costurile unităților 3 și 4 de la Cernavodă costă aproximativ tot atât. De ce insistați pentru implementarea mini-reactoarelor nucleare, care sunt considerate chiar și de guvernul Germaniei ca fiind nerealiste din punct de vedere comercial?
9.Care este cauza pentru care băncile din SUA și Canada au o atitudine inflexibilă în cadrul negocierii contractării de finanțări pentru construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă? Are această atitudine a băncilor din America de Nord legătură cu deficitul bugetar?
10.Care sunt măsurile pe care le-ați luat cu privire la repornirea rafinăriei Lukoil într-o administrare conformă cu sancțiunile împotriva companiei-mamă?
11.Intenționați să negociați cu rafinăriile Petromidia și Vega pentru amânarea lucrărilor de mentenanță, dacă acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, în contextul războiului din Golf?
Comments are closed