Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – “SĂRACA ȚARĂ BOGATĂ” – ÎNCĂ O AFACERE CARE PRIVEAZĂ ROMÂNII DE O VALORIFICARE CORECTĂ A ZĂCĂMINTELOR ȚĂRII.

Adresată: Domnului ILIE-GAVRIL BOLOJAN, PRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI

                 DOAMNEI Diana BUZOIANU, MINISTRUL MEDIULUI, apelor și pădurilor

DOMNULUI Radu MARINESCU, MINISTRUL JUSTITIEI

                 Domnului ALEXANDRU Nazare, Ministrul finanțelor

                 Domnului Ambrozie-Irineu DARĂU, Ministrul economiei, digitalizării,

       antreprenoriatului și turismului

                DOAMNEI OANA ȚOIU, Ministrul AFACERILOR EXTERNE

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală:1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII:  “SĂRACA ȚARĂ BOGATĂ” – ÎNCĂ O AFACERE CARE PRIVEAZĂ ROMÂNII DE O VALORIFICARE CORECTĂ A ZĂCĂMINTELOR ȚĂRII.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimați Domnilor Miniștrii,

Stimate Doamne Ministre,

România este țara binecuvântată cu tot ceea ce omul are nevoie și își poate dori: munți, păduri, ape, mare, câmpii mănoase și zăcăminte de petrol, gaze, minereuri neferoase, cărbune, materiale critice. Nu ne lipsește aproape nimic.

Constăm astăzi, la 36 de ani de la revoluția din decembrie 1989, că cele mai multe daruri primite și apoi, două milenii apărate cu sânge, nu ne mai aparțin. În numele democrației, avem cele mai mari prețuri la energie electrică, la gaze naturale, la pâine, la toate produsele alimentare, la lemne pentru foc etc. Pădurile au fost și sunt tăiate de străini, câmpurile le aparțin într-o proporție îngrijorătoare, cumpărăm pâine congelată din import, oamenii stau iarna în frig în case și cu lumina stinsă; din când în când mai auzim că a murit cineva înghețat în casă, că sute de mii de copii se culcă seara nemâncați. Aceasta este situația românilor astăzi în țara lor cândva bogată.

Pentru a completa tabloul, guvernul României se pregătește să înstrăineze și ceea ce a mai rămas.

Astăzi vă aduc în atenție o nouă afacere păguboasă pentru români, exploatarea minieră de la Certejul de Sus, județul Hunedoara, care pare a fi urmat căi întunecate, asemănătoare cu afacerea Roșia Montană.

După multiple modificări cel puțin bizare ale acționariatului, după evaluări diferite ale cantităților de aur și argint conținute în zăcământ (între 63,5 t aur + 375 t argint și 81 t aur + 450 t argint este o diferență consistentă), după o anulare în instanță a PUZ-ului, aflăm că noul proprietar a solicitat și obținut avizul de mediu pentru proiectul minier din perimetrul Certej, aflat în Munții Metaliferi, partea celebrului „patrulater aurifer“ din Apuseni. Acesta a fost emis de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara pe 30 decembrie 2025, deci, la sfârșitul anului, ca hoții. Contextul juridic în care s-a emis avizul de mediu este cel puțin controversat deoarece investitorul nu mai deținea licența de concesiune pentru exploatare care expirase în anul 2024. Deși investitorul Deva Gold a depus documentația necesară pentru prelungirea licenței la Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Minier în 2024, hotărârea de guvern nu a mai fost adoptată până la termenul limită, astfel că aceasta a expirat. Ulterior, reprezentantul Ministerului Justiției a refuzat să mai semneze proiectul de hotărâre, invocând faptul că licența nu mai este valabilă.

Ca urmare, investitorii Deva Gold au dat în judecată ANRM și Guvernul României, solicitând obligarea acestora la adoptarea actului normativ de prelungire a concesiunii. Procesul a fost programat pentru 9 februarie 2025.

Ultima modificare a acționariatului a adus și promisiunea unei exploatări fără cianuri, ceea ce pare îmbucurător la prima vedere.

Nu fac parte dintre persoanele care consideră că zăcămintele noastre nu trebuie exploatate sau care consideră că putem face acest lucru fără asocierea cu investitori serioși. De asemenea, posibilitatea creării unor locuri de muncă în comunitățile din Certej și din jurul său este foarte importantă și necesară. Acest lucru însă nu se poate face oricum. România trebuie să beneficieze de resursele sale și nicidecum să le facă cadou contra câștigurilor unor grupuri mafiote care au infestat instituțiile statului român și îl spoliază de averea sa de 36 de ani. În tot acest timp, instituțiile abilitate ale statului (parchete, SRI, SIE etc.) nu au luat nicio măsură fermă și exemplară pentru a elimina caracatița mafiotă. Ne întrebăm dacă nu cumva această caracatiță nu a cuprins și aceste instituții care trebuiau să fie anticorpii care să lupte pentru români.

În 36 de ani, niciun guvern nu a produs un program real de exploatare a zăcămintelor României în contextul unei economii de piață, a unei organizări democratice a societății, dar și în folosul românilor ajunși astăzi sclavii unui guvern ale cărui singure măsuri sunt de a introduce și majora taxe și impozite care conduc evident la un real genocid al neamului românesc.

Fără a vă plictisi cu toată istoria exploatării zăcământului aurifer de la Certej, pe care ar trebui să o cunoașteți de altfel, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce măsuri ați luat ca urmare a eliberării avizului de mediu pentru proiectul minier din perimetrul Certej în condițiile în care ANRMPSG publicase deja în MO decizia numărul 19 din 24 decembrie 2025 prin care la art. 1 licența de concesiune pentru exploatarea numărul 250195/2022 încetează la data publicării acesteia în MO, adică 24 decembrie 2025?
2. Deși noul investitor Varvara Development Group susține că exploatarea se va face prin metoda flotației, fără menționarea utilizării cianurii și promite „dezvoltare durabilă“ și „impact redus asupra mediului“, iar românii au mai auzit astfel de povești frumoase, proiectul minier Certej nu respectă un principiu fundamental: valorificarea complexă a zăcământului, astfel statul român nebeneficiind în nicio formă de minereurile critice aflate în zăcământ. Cum considerați că veți repara aceste pierderi?
3. Cum veți gestiona uriașele probleme de control post-minier, riscând și compromiterea relațiilor României cu țările vecine Ungaria și Serbia?
4. Cine va suporta urmările unui posibil accident? În afară de problemele grave de mediu care ar apărea, locuitorii zonei au încă vie amintirea dezastrului din 1971 (ruperea unui baraj a condus la eliberarea a 300 de mii de metri cubi de nămol toxic, zeci de locuințe distruse și cel mai important, 89 de morți).
5. În condițiile în care statul român prin instituțiile specializate cunoaște ceea ce rezultă în urma unui proces minier (produse intermediare, concentrate aurifere, cuprifere, polimetalice etc.), intenționați ca la acordarea licenței de concesiune pentru exploatare să condiționați și investiții în prelucrarea acestora în țară sau programul dumneavoastră de guvernare conține doar spolierea cetățenilor prin taxe și impozite și a bunurilor comune ale acestora prevăzute ca fiind proprietatea inalienabilă a Românilor chiar în Constituția României?
6. Știind că probele din zăcăminte sunt analizate de investitori al căror interes pentru propriul profit nu poate fi contestat, ce măsuri veți lua astfel încât aceste probe să fie obiective și statul român să se poată îndestula corect dintr-o astfel de afacere?
7. Intenționați să efectuați un control guvernamental asupra afacerii Certej încă de la începuturile ei, analizând și posibilele incompatibilități și/sau conflicte de interese ale unor decidenți ai instituțiilor statului implicate în această chestiune? Credeți că în România adusă și cu sprijinul consistent al dumneavoastră pe marginea prăpastiei, este timpul pentru a pune ordine în modul de funcționare al instituțiilor statului și în responsabilizarea în fața legii a celor care își trădează neamul și țara?
8. Care este motivul pentru care Guvernul României nu a prelungit în timp util licența de concesiune a Deva Gold, astfel încât aceasta a expirat? Membrii guvernului au avut cumva mustrări de conștiință sau au existat motive clare pentru această decizie?
9. Deși suntem alături de administrația Trump în reformele fundamentale pe care le face cu precizie și onestitate și ne bucură parteneriatul cu SUA în cursa mineralelor rare, vă rog să ne comunicați cum considerați că exploatarea resurselor României se poate transforma în „dezvoltare reală“? Stabilitatea economică pe termen lung implică și obținerea investițiilor pentru prelucrarea mineralelor rare în România sau rămânem ca în ultimii 36 de ani, la nivelul exportului de materii prime? Care este viziunea dumneavoastră cu privire la această cooperare?
10. În vederea protejării parteneriatului strategic cu Statele Unite de caracatița mafiotă încă la putere în România, vă rog să ne transmiteți, doamnă ministru Țoiu, mandatul în baza căruia ați avut discuții angajante pentru statul român la Washington?