Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – POZIȚIA ROMÂNIEI LA REUNIUNEA CAE- 16 MARTIE 2026

Adresată: Doamna Oana Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe

De către: Domnul Senator Andrei Emil Dîrlău

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII:  POZIȚIA ROMÂNIEI LA REUNIUNEA CAE- 16 MARTIE 2026.

Stimată Doamnă Ministru,

Luni, 16 martie, doamna Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe al României, a participat la reuniunea Consiliului Afacerilor Externe (CAE), care s-a desfășurat la Bruxelles.

Agenda abordată de miniștrii de externe europeni era una așteptată: criza din Orientul Mijlociu, noua Strategie Europeană de Securitate și evoluția agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, agenda a inclus și un dejun de lucru cu ministrul de externe al Indiei, Dr. Subrahmanyam Jaishankar.

Dacă atitudinea României de condamnare a blocării strâmtorii Ormuz și a atacurilor asupra infrastructurilor civile, de afirmare a angajamentului față de eforturile de dezescaladare și protecție a cetățenilor europeni sunt poziții normale pe care le admitem, în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, România a pledat pentru avansarea rapidă pe trei direcții esențiale, invocând necesitatea stabilității regiunii: accelerarea integrării europene a Ucrainei și a Republicii Moldova, implementarea împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru susținerea rezilienței ucrainene și adoptarea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse.

Ca urmare, doamnă ministru, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

  1. Cum poate contribui la stabilitatea regională o țară în război, coruptă în aproape întreaga ei fibră și permanent agresivă inclusiv cu popoarele care o ajută?
  2. Care sunt avantajele pentru România ale admiterii/integrării Ucrainei în Uniunea Europeană?
  3. În situația în care guvernul din care faceți parte a dus la sărăcirea majorității cetățenilor români prin împovărarea continuă cu taxe și impozite, considerați că românii trebuie să se împrumute pentru a plăti pensiile și salariile cetățenilor Ucrainei, care au fost majorate cu 30% în 2026, spre deosebire de cele ale cetățenilor români?
  4. Care este suma pe care o împrumută România pentru funcționarea și bunăstarea statului ucrainean din suma totală de 90 de miliarde împrumutată de UE și care este dobânda pe care o vom plăti?
  5. Ce a stabilit România în discuțiile cu ministrul de externe indian cu privire la mobilitatea forței de muncă prevăzută în Acordul de Liber Schimb UE-India?
  6. Nu considerați că ar fi mai potrivit ca guvernul din care faceți parte să creeze condițiile minime necesare pentru reîntoarcerea acasă a cetățenilor români plecați în bejenie și pentru reintegrarea lor în societatea românească? Nu este mai potrivit ca românii să poată munci în România?

Distribuie acest articol!