Dîrlău Andrei Emil – Interpelare – POSIBILE ATENTATE TERORISTE LA 3 RAFINĂRII DIN ȚĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

Adresată: Domnului ILIE-GAVRIL BOLOJAN, PRIM-MINISTRU AL ROMÂNIEI

DOAMNEI OANA ȚOIU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE

DOMNULUI MARIAN-CĂTĂLIN PREDOIU, VICE-PRIM MINISTRU, MINISTRUL AFACERILOR INTERNE

De: Senator Andrei Emil Dîrlău

Circumscripția electorală: 1 Alba

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

OBIECTUL INTERPELĂRII: POSIBILE ATENTATE TERORISTE LA 3 RAFINĂRII DIN ȚĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE.

Stimate Domnule Prim-ministru,

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimate doamnă ministru,

Atacul Federației Ruse asupra Ucrainei este un fapt inacceptabil. Dar trebuie să menționăm fapte ce pot duce la situații necontrolabile sau greu de controlat, cu implicații majore asupra UE.

Încă de la începutul invaziei ruse, Ucraina, SUA și NATO au avertizat Europa să sprijine războiul, deoarece dacă nu o fac, războiul declanșat de Rusia va veni și în Europa.

Președintele Joe Biden, secretarul apărării Lloyd Austin, Secretarul de Stat Antony Blinken, ambasadoarea SUA la NATO Julianne Smith, Secretarul General NATO Jens Stoltenberg și bineînțeles președintele Ucrainei Volodimir Zelenski au comunicat același mesaj: dacă Ucraina nu alungă Rusia de pe teritoriul ei, există riscul (pentru unii), certitudinea (pentru alții) că Rusia va continua și escalada războiul, că vrea să reconstituie Imperiul Sovietic, că armata lui Vladimir Putin va ataca Europa. De fapt niciunul dintre ei nu a clarificat modul în care a ajuns la acea concluzie.

Faptul că obiectivul Moscovei este să țină Ucraina departe de NATO în cadrul noii ordini internaționale, nu să atace Europa, a fost recunoscut de echipa de negociere a Ucrainei, de NATO și chiar de Zelenski. Astfel, David Arakamia, liderul delegației ucrainene la negocierile de pace cu Rusia din Belarus și Turcia în 2022, spune că delegația rusă a promis atunci Kievului pace în schimbul refuzului de a adera la NATO, dar ucrainenii nu au acceptat.

Cu 3 zile înainte de invadarea Ucrainei, Vladimir Putin declara că „realitatea în care trăim e că, dacă Ucraina e acceptată în NATO, amenințarea la adresa Federației Ruse va crește din cauza Articolului 5, căci există amenințarea reală că Ucraina va încerca, folosind forța militară, să recupereze teritoriul pe care-l consideră al ei. Atunci întreaga Alianță Nord-Atlantică va trebui să se implice”.

Pe 20 octombrie 2025 au avut loc 2 explozii: una la rafinăria Petrotel Lukoil (România), alta la Rafinăria Dunării (Ungaria). După 2 zile a mai avut loc o explozie la o rafinărie din Slovacia aparținând companiei MOL Ungaria.

Nici data, nici rafinăriile vizate nu sunt întâmplătoare. Toate cele 3 rafinării vizate de explozii prelucrează petrol rusesc.

Tot atunci miniștrii energiei din UE au avansat propunerea (agreată între timp) de a interzice noi contracte pentru importul de gaze rusești începând cu ianuarie 2026 și toate contractele până în 2028.

Se ridică întrebarea dacă a fost vorba de sabotaj și cine l-a comis.

Cu siguranță Rusia nu avea motive să-și arunce în aer propriii clienți într-un moment în care companiile ei energetice sunt sancționate, iar propriile rafinării și conducte sunt ținte ale rachetelor și dronelor ucrainene.

Presa maghiară și o serie de analiști au speculat că Ucraina ar fi cea care a atacat rafinăriile. De asemenea există suspiciunea că Ucraina nu putea executa atacurile fără asistență americană, britanică sau europeană. Ucraina n-a comentat. Suspiciunile par însă rezonabile dacă ne gândim la rolul Ucrainei în explozia conductelor Nord Stream.

Aceste explozii au creat disensiuni majore în Europa, în special între Ungaria și Polonia. S-a ajuns până la adoptarea de ministrul de externe polonez a poziției că „sabotarea unui invadator nu este o infracțiune”.

Oare asistăm la o invitație adresată ucrainenilor și, de ce nu, cetățenilor altor țări de a comite atentate teroriste pe teritoriul Europei, periclitând siguranța cetățenilor, bunurilor și economiilor noastre?

Ca urmare, vă adresez următoarele întrebări:

1. Care este poziția României privind susținerea necondiționată (financiară, economică, cu tehnică și pregătire militară) a unei țări ce poate fi bănuită că ar comite atentate teroriste în țări aliate?
2. Cum a acționat România în vederea prevenirii acestor potențiale atentate teroriste previzibile, după explozia Nord Stream, ținând seama că în țara noastră sunt investiții rusești și maghiare?
3. Care este rezultatul anchetei efectuate după explozia de la Petrotel Lukoil?
4. Care e strategia României de a contracara viitoare atentate în țara noastră, ținând seamă de decizia Ungariei de a continua importul de petrol și gaze din Rusia după ce a obținut sprijinul președintelui Donald Trump pentru aceasta? Precizăm că Ungaria deține, prin compania MOL, un mare lanț de benzinării și are alte investiții în România și Europa.