CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL CAMEREI DEPUTAȚILOR
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, și cu prevederile art. 92 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și a altor acte normative” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Superior al Magistraturii.
INIȚIATOR:
Senator AUR Daniela Ștefănescu _______
EXPUNERE DE MOTIVE
a) Motivul emiterii actului normativ
Prezenta propunere legislativă are ca obiect unic și bine delimitat desființarea categoriei personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, categorie reglementată în prezent prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, și crearea unui cadru tranzitoriu care să permită persoanelor vizate să opteze, în condiții clare și echitabile, fie pentru integrarea în corpul magistraturii active, fie pentru încadrarea ca funcționari publici sau personal contractual în instituțiile publice unde își desfășoară în prezent activitatea.
Categoria personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor — denumit în continuare „personal asimilat” — a fost introdusă inițial în legislația română prin art. 47 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, vizând ministrul justiției, locțiitorii săi și personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției. De-a lungul timpului, sfera acestei categorii a fost lărgită treptat și, ulterior, aproape nelimitat, ajungând să cuprindă personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice, precum și personalul de specialitate juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie și alte instituții conexe sistemului judiciar. Legea nr. 303/2022 a preluat și consolidat această construcție juridică, fără a o supune unei analize critice reale privind justificarea sa obiectivă.
Fundamentul constituțional și conceptual al asimilării a fost, la origine, ideea că persoanele care lucrează în imediata vecinătate a sistemului judiciar, sprijinind direct activitatea judecătorilor și procurorilor, ar trebui să beneficieze de garanțiile de independență și de nivelul de remunerare specifice magistraturii, pentru a fi protejate de influențe exterioare. Acest raționament putea fi acceptabil pentru un număr restrâns de funcții cu atribuții strict legate de actul jurisdicțional. El a devenit însă complet anacronic pe măsură ce categoria a fost extinsă la zeci de funcții administrative, de cercetare, de documentare, de resurse umane sau de relații externe, a căror natură nu are nicio legătură cu înfăptuirea actului de justiție.
Esența problemei este simplă și nu suferă echivoc: persoanele care ocupă funcțiile de personal asimilat nu îndeplinesc, prin atribuțiile lor de serviciu, activități specifice magistraturii. Ele nu judecă cauze, nu exercită acțiunea penală, nu supraveghează urmăriri penale și nu pronunță hotărâri. Activitățile pe care le prestează sunt, prin natura lor, activități administrative, de specialitate juridică lato sensu, de documentare sau de cercetare — activități identice, ca natură juridică, cu cele desfășurate de funcționarii publici de specialitate din oricare altă instituție publică a statului român. Cu toate acestea, personalul asimilat a beneficiat de drepturi și indemnizații identice cu cele ale judecătorilor și procurorilor, inclusiv sporuri specifice magistraturii, concedii extinse, garanții de inamovibilitate și, cel mai grav din perspectivă bugetară, de pensii de serviciu în cuantumuri extrem de ridicate, calculate pe baza indemnizațiilor de magistrat. Această discordanță fundamentală între natura muncii prestate și statutul juridic și financiar acordat reprezintă nucleul dur al inechității pe care prezenta propunere legislativă urmărește să o elimine.
Din perspectiva echității sociale, situația personalului asimilat este profund inechitabilă față de alte categorii de specialiști juridici din sectorul public, care prestează activități comparabile sau chiar mai complexe, dar sunt remunerați ca funcționari publici sau ca personal contractual, fără acces la pensii de serviciu de nivel magistrat. Un consilier juridic dintr-un minister sau un specialist juridic din cadrul unei autorități independente poate desfășura activități de o complexitate similară ori superioară față de personalul asimilat, fără a beneficia, însă, de același regim financiar privilegiat. Această asimetrie nu are o justificare obiectivă și rezonabilă și generează o percepție legitimă de inechitate în rândul celorlalte categorii profesionale din administrația publică.
Din perspectiva impactului bugetar, consecințele menținerii acestei categorii sunt semnificative și cronice. Indemnizațiile de încadrare ale personalului asimilat sunt stabilite prin raportare la grilele de salarizare ale judecătorilor și procurorilor, care se situează printre cele mai ridicate din sectorul public românesc. La acestea se adaugă sporurile specifice aplicate la indemnizația lunară.
Cel mai costisitor element îl constituie, pe termen lung, pensia de serviciu: personalul asimilat care acumulează stagiile necesare de activitate dobândește dreptul la o pensie de serviciu de nivel magistrat. Aceste angajamente financiare viitoare ale statului, generate de stagii de cotizare acumulate în exercitarea unor activități de natură funcționărească, nu sunt justificate de nicio rațiune de politică publică și grevează în mod inutil bugetul general consolidat pe termen lung, cu atât mai mult în contextul unei presiuni fiscale crescute și al necesității sustenabilității financiare a sistemului public de pensii.
Inechitatea descrisă este cu atât mai flagrantă cu cât sistemul judiciar românesc se confruntă cu un deficit cronic și sistematic de judecători și procurori în exercițiu activ. Consiliul Superior al Magistraturii a semnalat în repetate rânduri, iar rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept în România au confirmat, că instanțele judecătorești și parchetele funcționează cu un număr semnificativ de posturi vacante, generând supraîncărcarea magistraților în activitate, durate excesive ale proceselor și afectarea dreptului fundamental la un proces echitabil soluționat într-un termen rezonabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Situația paradoxală pe care o consacra legislația actuală era aceea că statul plătea, la standarde financiare de magistrat, un număr de persoane care nu exercitau activitate judiciară, în timp ce instanțele și parchetele rămâneau cu sute de posturi vacante de judecători și procurori, incapabile să facă față volumului de activitate.
Prezenta propunere legislativă soluționează această contradicție printr-un mecanism tranzitoriu echitabil, detaliat și procedural riguros. Personalul asimilat aflat în funcție la data intrării în vigoare a legii va beneficia, într-un termen de două luni, de dreptul de opțiune între trei variante, exprimat în scris prin cerere adresată fie Consiliului Superior al Magistraturii, fie conducătorului instituției angajatoare, după caz.
Prima variantă constă în numirea în funcția de judecător la judecătorii sau de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii și este disponibilă personalului care îndeplinește cumulativ două condiții de vechime: o vechime totală în specialitate juridică de cel puțin 5 ani — calculată potrivit art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, normă care include perioadele lucrate ca avocat, notar public, asistent judiciar, consilier juridic, grefier cu studii superioare juridice, cadru didactic în învățământul juridic superior și celelalte funcții de specialitate juridică enumerate de lege — și cel puțin 3 ani efectuați în mod specific în calitate de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. Această din urmă condiție este esențială: ea asigură că numirea directă în magistratură, fără parcurgerea stagiului și fără susținerea examenului de capacitate, este rezervată exclusiv persoanelor care au acumulat o experiență concretă și relevantă în proximitatea imediată a sistemului judiciar, cunoscând din interior mecanismele, procedurile și exigențele specifice activității judiciare. Numirea se realizează cu obligația parcurgerii cursului de formare profesională organizat de Institutul Național al Magistraturii în temeiul art. 79 alin. (2) din Legea nr. 303/2022. Candidații care optează pentru această variantă își păstrează gradul profesional dobândit anterior în calitate de personal asimilat, ceea ce asigură recunoașterea echitabilă a parcursului lor profesional.
Procedura de numire este structurată cu garanțiile specifice accesului în magistratură, adaptate naturii speciale a acestei tranziții. Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, va întocmi pentru fiecare candidatură un referat detaliat cuprinzând datele relevante privind cariera candidatului, situația posturilor vacante și temporar vacante la instanța sau parchetul solicitat, volumul de activitate și încărcătura pe judecător ori procuror la instanțele implicate, numărul cererilor de transfer formulate pentru aceeași instanță sau același parchet, precum și informații privind dificultățile de ocupare a posturilor vacante și durata vacantării lor. Ulterior, candidatul susține un interviu în fața secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care va evalua motivația pentru accederea în profesia de judecător sau procuror, activitatea și experiența profesională anterioară din perspectiva relevanței lor pentru activitatea judiciară, existența aptitudinilor specifice profesiei și aderența la valorile etice fundamentale ale magistraturii: independența justiției, imparțialitatea, integritatea și responsabilitatea. În situația în care mai mulți candidați concurează pentru același post, departajarea se face după criterii clare și ierarhizate: volumul de activitate și dificultatea ocupării postului la instanța sau parchetul solicitat, vechimea efectivă în funcția de personal asimilat, vechimea totală în specialitate juridică potrivit art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022, gradul profesional dobândit anterior și orice alte date relevante din mapa profesională. Hotărârile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de propunere a numirii se transmit Președintelui României în termen de 30 de zile, acesta neavând dreptul de a refuza numirea, în concordanță cu natura constituțională a procedurii de numire a magistraților.
A doua variantă vizează personalul cu o vechime totală în specialitate juridică mai mică de 5 ani: acesta dobândește calitatea de auditor de justiție, fără a fi necesară susținerea unui nou examen de admitere în condițiile procedurii obișnuite, valorificând astfel pregătirea juridică și experiența instituțională deja dobândite.
A treia variantă constă în dobândirea calității de funcționar public sau personal contractual în cadrul instituției unde persoana își desfășoară activitatea, cu toate drepturile și obligațiile aferente acestor statute, inclusiv cu privire la salarizare și la regimul de pensionare.
Această soluție tranzitorie este justificată de cel puțin trei rațiuni convergente. În primul rând, valorifică experiența instituțională și cunoașterea juridică deja acumulate de personalul asimilat, care, în cei câțiva sau mulți ani petrecuți în instituțiile sistemului judiciar, a dobândit o cunoaștere solidă a procedurilor, a legislației aplicabile și a modului de funcționare a instanțelor și parchetelor, dând aceleași examene profesionale ca judecătorii și procurorii. A impune acestor persoane parcurgerea integrală a unor noi sesiuni de examinare ar fi o formalitate excesivă care nu ar adăuga valoare reală, ci ar constitui un obstacol birocratic nejustificat. În al doilea rând, asigură că deficitul de personal din magistratură poate fi acoperit, cel puțin parțial, într-un termen extrem de scurt — de ordinul lunilor, nu al anilor — fără a fi necesară organizarea de concursuri suplimentare de mare amploare. Există, cu alte cuvinte, oameni deja pregătiți, cu formare juridică solidă, care pot intra efectiv în activitate judiciară fără o perioadă lungă de formare prealabilă. În al treilea rând, această soluție respectă principiul protecției drepturilor dobândite: nimeni nu este forțat să devină magistrat; opțiunea este liberă, iar cei care preferă să rămână în sectorul administrativ o pot face în condiții clare și previzibile.
Propunerea legislativă nu urmărește să penalizeze sau să stigmatizeze personalul asimilat. Ea recunoaște că aceste persoane au activat în condiții legale și că nu poartă răspunderea pentru o construcție legislativă defectuoasă. Scopul legii este corectarea prospectivă a unui cadru normativ inechitabil, nu sancționarea retrospectivă a beneficiarilor săi. Prin mecanismul de opțiune prevăzut, toți cei vizați au garanția că pot continua să activeze în sistemul în care s-au format, fie ca magistrați, fie ca funcționari publici, în funcție de propria alegere și de propriile aspirații profesionale.
În concluzie, prezenta propunere legislativă răspunde unui deziderat social și de politică publică clar și bine documentat: eliminarea unei anomalii legislative care perpetua o inechitate financiară semnificativă, consuma resurse bugetare nejustificate și lăsa neacoperit un deficit real de resurse umane în magistratura activă. Soluțiile propuse sunt necesare, suficiente și posibile, fundamentate pe interesul social general, pe principiile bunei gestiuni a resurselor publice și pe cerința constituțională de tratament egal și echitabil pentru categorii profesionale aflate în situații similare.
b) Impactul socioeconomic
Adoptarea prezentei propuneri legislative va produce efecte sociale pozitive directe prin ameliorarea funcționării sistemului judiciar. Prin convertirea personalului asimilat cu experiență relevantă în judecători și procurori activi, propunerea contribuie la reducerea deficitului de resurse umane din instanțe și parchete, cu efecte concrete în ceea ce privește reducerea duratei proceselor, scăderea volumului de cauze pe cap de judecător și îmbunătățirea calității actului de justiție. Aceste efecte sunt benefice atât pentru justițiabili — care vor beneficia de procese mai rapide și de o mai bună acoperire a nevoilor lor de acces la justiție —, cât și pentru magistrații în exercițiu, a căror sarcină de muncă excesivă este un factor recunoscut de risc profesional și de scădere a calității decizionale.
Din perspectiva mediului de afaceri, un sistem judiciar mai eficient și mai predictibil este un factor direct de competitivitate economică și de atractivitate investițională. Durata excesivă a proceselor comerciale și civile a fost identificată în mod constant, în rapoartele internaționale de evaluare a mediului de afaceri din România, ca un obstacol semnificativ pentru investitori. Reducerea acestor durate, ca efect al suplimentării resurselor umane din magistratură, va contribui la diminuarea acestor efecte negative.
Din perspectiva impactului asupra mediului înconjurător, prezenta propunere nu are efecte directe sau indirecte. Reorganizarea cadrului juridic al personalului din sistemul judiciar nu implică activități cu incidență asupra factorilor de mediu.
c) Impactul financiar asupra bugetului general consolidat
Impactul financiar al prezentei propuneri legislative este pozitiv pe termen mediu și lung, cu un impact neutru sau marginal pozitiv pe termen scurt.
Pe termen scurt, în exercițiul bugetar curent, personalul asimilat care optează pentru calitatea de funcționar public sau personal contractual va fi salarizat conform grilelor de salarizare corespunzătoare acestor categorii, care sunt semnificativ mai reduse față de indemnizațiile de nivel magistrat de care beneficiau anterior. Această modificare va genera economii bugetare imediate la nivelul instituțiilor angajatoare. Personalul care optează pentru calitatea de judecător sau procuror va fi remunerat la nivelul indemnizațiilor corespunzătoare gradului profesional dobândit, fără a reprezenta un cost suplimentar față de situația anterioară, deoarece nivelul de remunerare era deja comparabil. Costul cursului de formare profesională organizat de Institutul Național al Magistraturii pentru categoria cu vechime de peste 5 ani este marginal și acoperibil din bugetul curent al instituției.
Pe termen lung, pe un orizont de 5 ani și dincolo de acesta, economiile cele mai semnificative provin din sistemul pensiilor de serviciu. Personalul asimilat reclasificat ca funcționar public sau personal contractual nu va mai acumula, de la data reclasificării, drepturi la pensie de serviciu de nivel magistrat. Ținând cont că pensiile de serviciu ale magistraților sunt calculate la cote ridicate din baze de calcul reprezentate de indemnizații brute lunare considerabile, eliminarea acestor angajamente financiare viitoare reprezintă o economie bugetară structurală și recurentă, cu impact semnificativ pe termen lung. Totodată, eficientizarea sistemului judiciar prin suplimentarea efectivă a numărului de magistrați activi va reduce costurile indirecte generate de procesele prelungite, incluzând despăgubirile acordate de statul român în executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului pentru depășirea termenului rezonabil.
Propunerea legislativă nu generează cheltuieli bugetare noi cu caracter permanent. Singurele cheltuieli suplimentare sunt cele legate de organizarea cursului de formare profesională la INM, cu caracter tranzitoriu și de durată limitată.
d) Impactul asupra sistemului juridic
Prezenta propunere legislativă modifică Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, prin abrogarea dispozițiilor care reglementează statutul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, și operează modificări corelative în Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, în Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, pentru eliminarea tuturor referirilor la această categorie și pentru asigurarea coerenței normative a ansamblului legislativ.
Propunerea este pe deplin compatibilă cu acquis-ul Uniunii Europene în materia organizării sistemelor judiciare și cu recomandările Comisiei Europene privind statul de drept în România. Nu există norme europene care să impună sau să protejeze categoria personalului asimilat. Dimpotrivă, recomandările din rapoartele europene privind consolidarea resurselor umane din magistratură sunt în perfectă consonanță cu obiectivele prezentei inițiative legislative.
Propunerea este compatibilă cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Mecanismul tranzitoriu de opțiune asigură respectarea drepturilor dobândite ale persoanelor vizate, care nu sunt retroactiv private de drepturi acumulate în mod legal, ci beneficiază de un cadru prospectiv clar și previzibil. Suplimentarea numărului de magistrați activi contribuie la respectarea dreptului la un termen rezonabil al procesului, consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenție.
Nu sunt necesare măsuri de armonizare legislativă cu dreptul Uniunii Europene sau cu tratatele internaționale la care România este parte, propunerea reprezentând o inițiativă de reformă a politicii legislative interne, cu deplină autonomie în raport cu obligațiile externe ale statului român.
e) Consultările derulate în vederea elaborării propunerii legislative
La elaborarea prezentei propuneri legislative au fost avute în vedere studiile și analizele publicate în doctrina juridică română referitoare la necesitatea eliminării categoriei personalului asimilat, care au documentat, pe baza datelor concrete privind structura și atribuțiile efective ale acestui personal, absența oricărei justificări substanțiale pentru asimilarea sa cu magistrații. De asemenea, au fost luate în considerare pozițiile exprimate de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, care au semnalat în mod repetat că această categorie hibridă constituie o anomalie legislativă cu impact negativ atât asupra echității în cadrul sistemului judiciar, cât și asupra percepției publice a magistraturii (a se vedea aici: https://www.juridice.ro/450431/necesitatea-eliminarii-din-legislatie-a-categoriei-personalului-de-specialitate-juridica-asimilat-judecatorilor-si-procurorilor.html)
Prezenta propunere va fi însoțită de solicitarea avizelor Consiliului Legislativ, Consiliului Economic și Social și Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu dispozițiile legale aplicabile propunerilor legislative cu impact asupra organizării și funcționării sistemului judiciar. Punctul de vedere al Guvernului va fi solicitat în temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată.
f) Activitățile de informare publică privind elaborarea și implementarea propunerii legislative
Textul propunerii legislative și al expunerii de motive vor fi disponibile publicului, inclusiv organizațiilor societății civile, asociațiilor profesionale și mediului academic, care vor putea formula observații și propuneri în cadrul dezbaterilor parlamentare.
Informarea publică privind rațiunile și efectele propunerii va fi asigurată prin canalele de comunicare ale inițiatorului, incluzând conferințe de presă și participarea la dezbateri organizate de structurile profesionale din domeniu. Se anticipează că propunerea va genera un interes public semnificativ, atât din partea profesioniștilor din sistemul juridic, cât și a cetățenilor interesați de reforma sistemului judiciar.
g) Măsurile de implementare — modificările instituționale și funcționale
Implementarea prezentei propuneri legislative implică un set limitat și bine definit de măsuri instituționale. Consiliul Superior al Magistraturii va elabora procedura de primire și soluționare a cererilor de opțiune ale personalului asimilat. Compartimentul de specialitate al Consiliului va întocmi câte un referat pentru fiecare candidatură la o funcție de judecător sau procuror, cuprinzând datele relevante despre cariera candidatului, situația posturilor vacante și temporar vacante la instanța sau parchetul solicitat, volumul de activitate, numărul cererilor de transfer și informații privind dificultățile de ocupare a posturilor respective. Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor organiza interviurile candidaților și vor adopta hotărârile de propunere a numirii în funcția de judecător la judecătorii sau procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, pe care le transmit Președintelui României în termen de 30 de zile, în vederea emiterii decretelor de numire. Criteriile de departajare în cazul concursului pentru același post — volumul de activitate al instanței, vechimea efectivă ca personal asimilat, vechimea totală în specialitate juridică, gradul profesional dobândit și datele din mapa profesională — vor fi aplicate în mod unitar și transparent, asigurând că distribuția noilor magistrați acoperă cu prioritate instanțele și parchetele cu cel mai ridicat deficit de personal.
Institutul Național al Magistraturii va organiza, într-un interval cât mai scurt de la finalizarea procedurilor de numire, cursul de formare profesională prevăzut la art. 79 alin. (2) din Legea nr. 303/2022, destinat persoanelor care îndeplinesc condițiile cumulative de vechime și care au fost numite în funcțiile de judecător la judecătorii sau procuror la parchetele de pe lângă judecătorii. Conținutul acestui curs va acoperi aspectele practice ale activității judiciare — redactarea de acte procesuale, tehnica deliberării și a motivării hotărârilor, procedura de judecată și procedura în materie penală —, valorificând cunoștințele juridice teoretice pe care aceste persoane le dețin deja în urma activității desfășurate în sistemul judiciar.
Instituțiile publice angajatoare ale personalului asimilat vor proceda la actualizarea statelor de funcții și a organigramelor, reclasificând personalul care optează pentru statutul de funcționar public sau contractual și eliberând din funcțiile de personal asimilat pe cei care dobândesc calitate de judecător, procuror sau auditor de justiție. Ministerul Justiției va asigura coordonarea generală a acestui proces de tranziție instituțională, prevenind orice disfuncționalitate în activitatea curentă a instituțiilor vizate.
Termenele și procedurile prevăzute sunt proporționate cu complexitatea reală a procesului de tranziție și permit o implementare ordonată, fără perturbarea activității curente a sistemului judiciar sau a instituțiilor administrative implicate. Legea intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, perioadă destinată pregătirii cadrului procedural necesar.
INIȚIATOR:
Senator AUR Daniela Ștefănescu _______
LEGE pentru modificarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și a altor acte normative
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Art. I – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
- La articolul 6, alineatele (5) și (6) se abrogă.
- La articolul 12, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) A doua etapă constă într-o testare psihologică și susținerea unui interviu. La testarea psihologică participă toți candidații declarați admiși la prima etapă. Candidații declarați a fi apți din punct de vedere psihologic pentru exercitarea funcției participă la proba interviului, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă și în limita unui număr egal cu o dată și jumătate din numărul de locuri de auditori de justiție scoase la concurs. În cazul unui număr impar de locuri sau posturi, rotunjirea se face la numărul mai mare. Numărul candidaților admiși pentru susținerea interviului se suplimentează, în cazul mediilor egale, cu cea a ultimului candidat admis.” - La articolul 13, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
«(4) Evaluarea și notarea lucrărilor la testul-grilă de verificare a cunoștințelor juridice se realizează prin procesare electronică. Lucrările se notează cu “admis” sau “respins”, în funcție de punctajul obținut de candidat. Sunt declarați admiși la această probă candidații care au obținut minimum 60 de puncte, echivalentul notei 6,00, în ordinea descrescătoare a notelor obținute, în limita dublului numărului de locuri de auditori de justiție scoase la concurs. Numărul candidaților admiși se suplimentează în cazul mediilor egale cu cea a ultimului candidat admis.» - Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins:
«Art. 19 – După cele două etape ale concursului sunt declarați admiși candidații care au obținut calificativul “admis” la interviu, în ordinea descrescătoare a notei obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4), în limita numărului de locuri de auditori de justiție scoase la concurs.» - Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 20
(1) Listele cuprinzând rezultatele definitive ale concursului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.
(2) Clasificarea candidaților urmează a se face în ordinea descrescătoare a notelor obținute la concurs.
(3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii suplimentează numărul de locuri de auditori de justiție scoase la concurs, astfel încât să fie declarați admiși toți candidații care au obținut note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis după cele două etape ale concursului.” - La articolul 22, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
«(2) Pentru locurile de auditor de justiție ce au devenit vacante în urma aplicării alin. (1) pot opta, până la data validării concursului, candidații admiși în condițiile prevăzute la art. 13 alin. (4) și art. 16 alin. (6) și care au obținut calificativul “admis” la interviu, în ordinea descrescătoare a notelor obținute la prima etapă a concursului, stabilite conform art. 12 alin. (4). La note egale, dispozițiile art. 20 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.» - Articolul 23 se abrogă.
- La articolul 44, alineatul (5) se abrogă.
- La articolul 47, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari și procurorii stagiari.” - La articolul 51, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Contestațiile se depun la curțile de apel ori parchetele de pe lângă acestea de către judecători şi procurori, care le înaintează de îndată, prin fax sau e-mail, comisiei de organizare a examenului de capacitate.” - La articolul 63, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 alin. (3), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, avocații, notarii publici, asistenții judiciari, consilierii juridici, executorii judecătorești cu studii superioare juridice, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, ministerelor, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.” - Articolul 84 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 84
(1) Cheltuielile de cazare și masă ale judecătorilor, procurorilor, auditorilor de justiție, personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii, care participă la activitățile de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituții.
(2) Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) și la art. 83 alin. (2) se stabilește prin decizie a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Cazarea participanților se poate realiza în structurile de primire turistice în limita plafonului maxim stabilit prin decizie a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, independent de clasificarea acestora.
(3) Cheltuielile de transport ale judecătorilor și procurorilor aferente activităților de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii se suportă din bugetul instituțiilor unde îndeplinesc funcția de bază.
(4) Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiție și ale personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii aferente activităților de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii se suportă din bugetul acestei instituții.
(5) Judecătorii, procurorii, auditorii de justiție, precum și personalul de instruire care participă la activitățile de formare organizate de Institutul Național al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituțiile unde îndeplinesc funcția de bază.” - Articolul 86 se abrogă.
- Articolul 106 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 106
(1) Dispozițiile legale privind evaluarea profesională a judecătorilor și procurorilor se aplică în mod corespunzător magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(2) Regulamentul privind procedura și criteriile de evaluare profesională pentru magistrații-asistenți se aprobă prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.
(3) Pentru magistrații-asistenți, evaluarea se realizează de comisii constituite prin act al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.” - La articolul 127, alineatele (6) și (7) se abrogă.
- La articolul 128, alineatul (4) se abrogă.
- La articolul 129, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Datele prevăzute la alin. (1), precum și posturile/locurile care se scot la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs, și se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor curților de apel și parchetelor de pe lângă acestea, care le vor transmite de îndată instanțelor și parchetelor din circumscripția lor, pentru a fi aduse la cunoștința tuturor judecătorilor și procurorilor.” - Articolul 187 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 187
(1) Judecătorii și procurorii pot ocupa funcții în instituții ale Uniunii Europene sau în organizații internaționale, dacă actul internațional care reglementează condițiile de ocupare a acestora condiționează în mod expres accesul la funcția respectivă de calitatea de magistrat.
(2) În cazul în care judecătorul sau procurorul își manifestă opțiunea de a exercita una dintre funcțiile prevăzute la alin. (1), iar secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii ori conducătorul instituției constată că ocuparea acelei funcții este condiționată în mod expres printr-un act internațional de calitatea de magistrat, acesta este eliberat din funcție, prin demisie, cu rezervarea postului la cerere.
(3) La încetarea funcțiilor prevăzute la alin. (1), persoana are dreptul să revină în magistratură, la instanța sau parchetul unde a funcționat anterior, pe postul rezervat în condițiile alin. (2) sau pe un alt post vacant la o altă instanță sau, după caz, un alt parchet unde are dreptul să funcționeze, potrivit legii, dacă în cererea de demisie nu s-a solicitat expres rezervarea postului avut anterior.
(4) Perioada în care un judecător sau procuror a ocupat una din funcțiile prevăzute la alin. (1) constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.” - La articolul 203, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) În sensul prezentei legi, se consideră eliberați din funcție din motive neimputabile judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți care au fost eliberați din funcție prin demisie, pensionare și transfer, cu excepția situației în care, ulterior demisiei, pensionării sau transferului le-a fost aplicată sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură.” - Articolul 206 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 206 – Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți sunt liberi să organizeze sau să adere la organizații profesionale locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării drepturilor și intereselor lor profesionale și pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial, putând face parte din organele de conducere ale acestora.” - La articolul 209, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.” - La articolul 211, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
(3) De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislația care reglementează sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții. În acest caz cuantumul pensiei este micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.” - La articolul 211, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți au dreptul la pensie de invaliditate în cuantum de 80% din pensia de serviciu calculată potrivit bazei de calcul de la alin. (1), în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii. La data îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, beneficiarii pensiei de invaliditate pot solicita pensie de serviciu.” - La articolul 214, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 211 judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți care, chiar ulterior eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție, o infracțiune de serviciu sau o infracțiune în legătură cu acestea ori o infracțiune contra înfăptuirii justiției, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.” - La articolul 214, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Dacă se dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunțarea la aplicarea pedepsei față de judecător, procuror sau magistrat-asistent, acesta este repus în situația anterioară și i se plătește pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau, după caz, diferența dintre aceasta și pensia din sistemul public încasată după punerea în mișcare a acțiunii penale.” - Articolul 215 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 215 – Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 211 judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți cu privire la care s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură. Aceste persoane pot beneficia de pensie în sistemul public, în condițiile legii.” - La articolul 216, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți pot fi menținuți în funcție până la vârsta de 70 de ani. După împlinirea vârstei de 65 de ani, menținerea în activitate a acestora se realizează numai cu avizul anual al secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii sau al conducătorului instituției, după caz.” - Articolul 217 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 217 – Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți care au fost eliberați din funcție și care beneficiază de pensie de serviciu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.” - La articolul 218, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent care intenționează să solicite eliberarea din funcție prin pensionare are obligația de a notifica în scris în acest sens președintele instanței sau conducătorul parchetului, după caz, Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puțin 90 de zile înainte de data prevăzută în cererea acestuia ca fiind cea a eliberării din funcție prin pensionare. Președintele instanței ori conducătorul parchetului ia măsuri ca, până la data eliberării din funcție prin pensionare, judecătorul sau procurorul să își finalizeze lucrările în curs.” - Articolul 221 se abrogă.
- La articolul 222, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți au obligația de a se supune, la fiecare 5 ani, unei evaluări psihologice.” - La articolul 222, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
«(3) Dacă în urma evaluării psihologice judecătorul, procurorul sau magistratul-asistent primește calificativul “Nerecomandabil”, comisia de evaluare sesizează secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii și recomandă efectuarea unei expertize medicale de specialitate, în condițiile legii și/sau urmarea unui program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni, după care persoana va fi supusă unei noi evaluări psihologice, în condițiile prezentului articol.» - Articolul 226 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 226 – Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți sunt obligați să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege, declarația de avere și declarația de interese.” - La articolul 227, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Funcția de judecător, procuror și magistrat-asistent este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, astfel cum acestea sunt definite de legislația în vigoare, și a funcțiilor didactice de la Institutul Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri.” - La articolul 228, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul auxiliar de specialitate și personalul conex personalului de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai vreunui serviciu de informații.” - La articolul 229, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Înaintea numirii în funcție, judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți care aveau vârsta de cel puțin 16 ani împliniți la data de 1 ianuarie 1990 sunt obligați să dea o declarație autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca lucrător sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, potrivit legii.” - Articolul 230 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 230 – Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți sunt obligați să dea, anual, o declarație olografă pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul/soția, rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv exercită o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora. Declarațiile se înregistrează și se depun la dosarul profesional.” - Articolul 231 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 231
(1) Judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți le este interzis:
a) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b) să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile sau de altă natură;
c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome;
d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(2) În cazul dobândirii, prin moștenire, a calității de asociați sau acționari la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome, judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți sunt obligați să ia măsurile necesare, astfel încât această calitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masă.” - Articolul 232 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 232 – Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți nu pot face parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic. Aceștia sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice.” - Articolul 234 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 234
(1) Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare, artistice ori științifice, pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic, și își pot exprima opinia cu privire la politicile publice sau inițiativele legislative în domeniul justiției sau în alte domenii de interes public, fără caracter politic.
(2) Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale și pot avea calitatea de expert în proiecte cu finanțare externă în domeniul justiției.
(3) Activitatea desfășurată de judecători și procurori în calitate de formatori ai Institutului Național al Magistraturii sau ai Școlii Naționale de Grefieri ori ca membri ai unor comisii la concursuri/examene organizate în sistemul justiției se poate desfășura, în principal, în afara timpului normal de lucru la instanță/parchet/instituție ori fără a afecta activitatea din cadrul instanței, parchetului sau a instituției respective. Pentru aceste motive, judecătorul sau procurorul poate lipsi de la instanță sau parchet, cu acordul președintelui instanței sau al conducătorului parchetului, cel mult 30 de zile într-un an calendaristic.” - La articolul 270, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți răspund disciplinar pentru săvârșirea, cu vinovăție, a abaterilor disciplinare prevăzute de lege.” - Articolul 274 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 274 – Dispozițiile privind abaterile disciplinare și sancțiunile disciplinare ale judecătorilor și procurorilor se aplică în mod corespunzător și magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar procedura de aplicare a sancțiunilor disciplinare este cea prevăzută de prezenta lege.” - La articolul 275, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Pentru magistrații-asistenți, sancțiunile disciplinare se aplică de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, la propunerea comisiei de disciplină care efectuează cercetarea disciplinară a abaterii.” - La articolul 275, alineatul (2) se abrogă.
- La articolul 282, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți în funcție se consideră că îndeplinesc condițiile pentru funcția pe care sunt încadrați. Aceștia își păstrează gradul profesional și drepturile câștigate aferente statutului profesional dobândite în condițiile legii.” - Articolul 288 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 288 – Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți care desfășoară activitate didactică în condițiile legii sunt obligați să aibă norma de bază la instanța, parchetul ori instituția unde funcționează.” - Anexa nr. 2 se abrogă.
Art. II – Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
- La articolul 86, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(5) Comisia de organizare a concursului îndeplinește toate activitățile necesare pentru buna organizare și desfășurare a concursului, cu excepția celor date în competența celorlalte comisii. Membrii comisiei de organizare a concursului se desemnează dintre procurorii cu funcții de conducere și execuție, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul direcției. Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva rezultatelor verificării condițiilor stabilite de lege pentru participare la concurs are componența prevăzută pentru comisia de organizare a concursului.” - La articolul 119, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în condițiile legii, și cadre didactice din învățământul juridic superior acreditat potrivit legii, precum și alți specialiști români și străini pentru desfășurarea procesului de formare profesională.”
Art. III – La articolul 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2010 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 10 februarie 2010, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(3) Personalul Autorității este format din funcționari publici și personal contractual.”
Art. IV – Legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
- La anexa nr. V, capitolul VIII, secțiunea 1, la articolul 1, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
„a) judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunalele specializate și judecătorii, procurorilor de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, judecătorilor militari și procurorilor militari de la instanțele și parchetele militare, ale inspectorilor judiciari, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, ale auditorilor de justiție, precum și ale magistraților-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție;” - La anexa nr. V, capitolul VIII, secțiunea 1, articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 5
Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la curțile de apel, tribunale, tribunalele specializate și judecătorii, procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, asistenții judiciari, inspectorii judiciari, personalul auxiliar de specialitate, personalul de specialitate criminalistică și personalul auxiliar de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice și al laboratoarelor de expertize criminalistice, ofițerii și agenții de poliție judiciară, precum și specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, personalul de probațiune beneficiază și de un spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25%, respectiv de un spor pentru păstrarea confidențialității de până la 5%, aplicate la salariul de bază lunar, respectiv la indemnizația lunară de încadrare.” - La anexa nr. V, capitolul VIII, secțiunea 2, titlul se modifică și va avea următorul cuprins:
„Salarizarea judecătorilor, procurorilor și a magistraților-asistenți” - La anexa nr. V, capitolul VIII, secțiunea 2, la articolul 8, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Indemnizațiile de încadrare și celelalte drepturi ale judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți, inspectorilor judiciari și ale personalului de instruire de la Institutul Național al Magistraturii și Școala Națională de Grefieri se stabilesc, după caz, de ministrul justiției, de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de președintele Consiliului Superior al Magistraturii, de inspectorul șef al Inspecției Judiciare, directorul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția cazurilor în care, prin lege specială sau prin prezenta lege, se prevede altfel.” - La anexa nr. V, capitolul VIII, secțiunea 2, la articolul 11, literele i) și j) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„i) pentru funcția de personal de instruire de specialitate juridică la Institutul Național al Magistraturii, magistrat-asistent gradul III, sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. I, lit. A nr. crt. 2;
j) pentru funcția de personal de instruire de specialitate juridică la Școala Națională de Grefieri, sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. I, lit. A nr. crt. 3;” - La anexa nr. V, capitolul VIII, secțiunea 2, la articolul 11, literele k) și l) se abrogă.
Art. V – Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
Art. VI
(1) În termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, aflat în funcție la această dată, optează, după caz, pentru:
a) numirea în funcția de judecător sau procuror;
b) dobândirea calității de auditor de justiție;
c) dobândirea calității de funcționar public ori, după caz, de personal contractual, în cadrul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
(2) Personalul prevăzut la alin. (1) care optează pentru numirea în funcția de judecător sau procuror, respectiv pentru dobândirea calității de auditor de justiție, se realizează cu respectarea următoarelor condiții:
a) personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor care are o vechime mai mare de 5 ani, din care cel puțin 3 ani în funcția de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, poate fi numit în funcția de judecător la judecătorii sau procuror la parchetele de pe lângă judecătorii, fără parcurgerea stagiului și fără a fi nevoit să susțină examenul de capacitate reglementate la titlul I, capitolul II din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, cu obligația de a parcurge cursul de formare profesională organizat în cadrul Institutului Național al Magistraturii prevăzut la art. 79 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare;
b) personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor care are o vechime mai mică de 5 ani poate dobândi calitatea de auditor de justiție.
(3) Vechimea prevăzută la alin. (2) se referă la vechimea prevăzută la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare.
(4) Opțiunea se exprimă în scris de către personalul prevăzut la alin. (1) prin cerere adresată Consiliului Superior al Magistraturii, pentru personalul care optează pentru numirea în funcția de judecător sau procuror, indicând funcția pentru care candidează, sau pentru a dobândi calitatea de auditor de justiție, respectiv conducătorului autorității sau instituției publice în cadrul căreia persoana își desfășoară activitatea, pentru personalul care optează pentru dobândirea calității de funcționar public ori, după caz, de personal contractual.
(5) Pentru fiecare cerere depusă în vederea numirii în funcția de judecător sau procuror conform alin. (2) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate, întocmeşte un referat care cuprinde: datele relevante privind cariera candidatului, situaţia posturilor ocupate, a posturilor vacante, a celor care urmează a se vacanta şi a posturilor temporar vacante la instanţa sau la parchetul la instanţa ori parchetul la care se solicită numirea, datele privind procedurile aflate în curs de derulare pentru numirea sau promovarea în funcţiile de judecător ori de procuror, numărul cererilor de transfer formulate pentru instanţa sau parchetul la care se propune ocuparea funcţiei, precum şi volumul de activitate şi încărcătura pe judecător ori procuror la instanţele sau parchetele implicate în procedura de ocupare a funcţiei. În cuprinsul referatului vor fi inserate precizări vizând dificultăţile de ocupare a posturilor vacante la instanţa sau la parchetul la parchetul ori instanţa la care se solicită numirea şi durata vacantării posturilor la instanţa ori parchetul în cauză.
(6) Candidatul prevăzut la alin. (2) lit. a) care solicită numirea susţine un interviu în faţa Secţiei Consiliului Superior al Magistraturii corespunzătoare funcţiei pe care va fi numit.
(7) În cadrul interviului, secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii va avea în vedere următoarele:
a) motivaţia de a accede în profesia de judecător, respectiv de procuror;
b) activitatea şi experienţa profesională anterioară care vor fi prezentate din perspectiva modului în care se vor reflecta în activitatea specifică funcţiei pe care va fi numit;
c) existenţa aptitudinilor specifice profesiei de judecător, respectiv de procuror;
d) elemente de etică specifice profesiei, urmărindu-se modul în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor, integritatea şi responsabilitatea.
(8) La soluţionarea cererilor, precum şi în situaţia în care sunt mai multe solicitări pentru un singur post, se au în vedere următoarele criterii:
a) volumul de activitate al instanţei sau parchetului la care se solicită numirea, numărul posturilor vacante la instanţele sau parchetele implicate şi dificultăţile de ocupare a acestora;
b) vechimea efectivă în funcția de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor;
c) vechimea prevăzută la art. 63 alin. (1) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare;
d) gradul profesional dobândit anterior în timpul cât a dobândit funcția de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor;
e) orice date relevante cuprinse în referatul compartimentului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii sau în mapa profesională.
(9) Hotărârile secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care se propune numirea ca judecător sau procuror se transmit Preşedintelui României în termen de 30 de zile de la data adoptării lor, în vederea emiterii decretului.
(10) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor prevăzuţi la alin. (9).
(11) Candidații care au fost numiți în funcția de judecător sau procuror își păstrează gradul profesional dobândit anterior în timpul cât a dobândit funcția de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.
Art. VII – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.
Comments are closed