Dan Tanasă – întrebare parlamentară către Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii – Situația personalului și a organizării ANCOM.

Către: Domnul Vlad Stoica, Președintele Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM)

De la: Dan Tanasă, Deputat AUR, circumscripția electorală 28 Mureş

Subiectul întrebării: Situația personalului și a organizării ANCOM

Stimate domnule președinte,

            1. Potrivit OUG 22/2009 (Art. 18, pct 6) privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,  “Salariații ANCOM nu pot deține acțiuni sau părți sociale la societățile comerciale cu obiect de activitate în domeniul comunicațiilor electronice, al serviciilor poștale, audiovizualului sau în orice alte domenii care se află în competența ANCOM și nu pot avea calitatea de membru în organele de conducere ale unor asemenea societăți”

      În acest sens, vă rog să precizați dacă există în prezent angajați care dețin acțiuni, părți sociale, funcții de conducere în organele unor societăți comerciale care intră sub incidența activității ANCOM, ținând cont inclusiv de activitățile de control pe piața echipamentelor electronice și de telecomunicații pe care o desfășoară personalul ANCOM.

  Vă rog să țineți cont în răspunsul dumneavoastră și de prevederile contractului colectiv de muncă (dacă există o reglementare în acest sens) și de orice alt document intern al instituției.

            De asemenea, considerați că este etic și moral ca un angajat ANCOM, care nu se supune legislației privind salarizarea în instituțiile bugetare, adică beneficază de un salariu cu mult peste media din unitățile publice din România, să desfășoare și activități private, mai ales dacă acestea se derulează în domenii care au legătură sau sunt apropiate de cele ce intră sub incidența legislației ANCOM? Există vreo structură în instituția dumneavoastră ce veghează la evitarea riscurilor privind eventualele conflicte de interese, având în vedere faptul că o bună parte din personalul ANCOM deține legitimație de control în domeniul comunicațiilor electronice, serviciilor poștale, vamale și a pieței echipamentelor? Ați avut sesizări în legătură cu eventuale situații de acest gen? Dacă da, cum le-ați soluționat, ținând cont de Codul de etică și conduită profesională al ANCOM – 3.8, Conflictul de interese?

            2. Vă rugăm să ne prezentați o situație cu dinamica angajărilor în ANCOM, începând din anul 2015 și până în prezent, diferențiată între sediul central și structurile ANCOM din teritoriu –  cele cinci Direcții Regionale și Oficiile Județene. În acest sens, vă rog să precizați dacă activitățile de monitorizare și control – derulate în principal în teritoriu – au crescut în volum și dacă s-au diversificat, în ultimii șase ani.

            3. Vă rog să ne explicați de ce în cadrul ANCOM există două structuri diferite de consilieri ai demnitarilor, de specialitate și personali. Care este diferența dintre cele două structuri, ce activități principale au consilierii de specialitate și ce activități au cei personali?

            4. Chiar dacă legislația nu interzice decât celor trei demnitari – președinte, vicepreședinți – să dețină calitatea de membru de partid, vă rugăm ne prezentați o situație cu anagajații ANCOM cu funcții de decizie și conducere – potrivit organigramei – care au calitatea de membri de partid, acest lucru fiind probabil evidențiat și în declarațiile de interese pe care le depun anual angajații ANCOM, adică discutăm despre informații publice. În acest sens, vă rugăm să ne comunicați dacă există poziții strategice în ANCOM, ținând cont de specificul instituției – ocupate de membri de partid și dacă da, considerați că aceștia pot să fie tot timpul obiectivi în demersurile lor, având în vedere că discutăm despre o autoritate de reglementare și control pe mai multe domenii, unde există și o componentă strategică a statului român? Aici nu vorbim despre funcții numite/alese politic, ci despre poziții în interiorul arbitrului național telecom! Iar un arbitru, mai ales că vorbim despre o instituție, trebuie să fie imparțial, pentru a veni în beneficiul utilizatorului final, adică al fiecărui cetățean român.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Guvernul Ciolacu nu doar că a condus țara către colaps economic, dar a transformat România […]
Senatorul AUR, Petrișor Peiu, atrage atenția asupra unui nou abuz grav al lui Marcel Ciolacu, […]
Mihai Enache, liderul deputaților AUR, invită românii la mitingul organizat sâmbătă, 1 martie, pentru demiterea […]
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat că moțiunea de cenzură va fi depusă săptămâna […]