Adresată:
Domnului Radu MARINESCU, Ministrul Justiției
De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 09.12.2025
Obiectul întrebării: Situația salarizării magistraților în contextul suspendării parțiale a activității pe durata unor forme de protest – clarificări privind plata integrală sau proporțională a salariilor
Stimate domnule Ministru,
În ultimele luni, spațiul public a fost marcat de numeroase discuții referitoare la modul de funcționare a instanțelor și parchetelor în contextul unor forme de protest ale magistraților, situații care ar fi putut duce la suspendarea parțială sau limitarea activității judiciare obișnuite.
Având în vedere rolul fundamental al justiției într-un stat de drept, aceste aspecte reclamă o clarificare oficială, atât cu privire la regimul de salarizare aplicat magistraților în astfel de condiții, cât și cu privire la efectele practice pe care eventualele restrângeri de activitate le-au produs asupra justițiabililor.
Statutul judecătorilor și procurorilor, reglementat prin Legea nr. 303/2022, stabilește responsabilitatea exercitării atribuțiilor de serviciu și principiile activității judiciare, iar Legea-cadru nr. 153/20172 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice stabilește remunerarea în raport cu activitatea desfășurată. Totodată, modul de funcționare al instanțelor, al parchetelor și al compartimentelor auxiliare este guvernat de dispoziții interne și prevederi procedurale menite să asigure continuitatea actului de justiție chiar și în situații excepționale.
Având în vedere natura strict profesională a atribuțiilor magistraților, dar și așteptările legitime ale cetățenilor privind accesul efectiv la justiție, consider, stimate domnule ministru, că este necesar ca Parlamentul să fie informat dacă, în situațiile în care activitatea a fost restrânsă sau temporar suspendată, drepturile salariale au fost menținute integral sau au fost ajustate în funcție de activitatea efectiv prestată, în concordanță cu normele juridice care reglementează salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
În egală măsură, este indispensabilă analizarea impactului acestor situații asupra justițiabililor – suspendarea parțială a activității instanțelor poate conduce la amânări repetate ale termenelor, la prelungirea duratei procedurilor, la întârzierea
soluționării unor cauze urgente și la afectarea principiului procesului echitabil desfășurat într-un termen rezonabil, în plus, pentru anumite categorii vulnerabile – precum victimele violenței domestice, persoanele implicate în litigiile privind protecția minorilor, justițiabilii din cauze sociale sau litigii de muncă – orice întârziere judiciară poate genera consecințe grave și imediate. De asemenea, în materie penală, prelungirea termenelor poate afecta drepturile procesuale ale părților și eficiența
urmăririi penale. Ca atare, este legitim să solicităm informații privind modul în care autoritățile au monitorizat situația, dacă au fost dispuse măsuri pentru protejarea accesului la justiție și în ce măsură au fost evaluate efectele asupra duratei proceselor. În considerarea celor de mai sus, vă adresez următoarele întrebări:
1. În situațiile în care activitatea instanțelor sau parchetelor a fost limitată ca urmare a unor forme de protest, care este regimul de salarizare aplicat magistraților? S-a menținut plata integrală a drepturilor salariale sau s-a aplicat vreun mecanism de proporționalitate raportat la activitatea efectiv prestată?
2. Există dispoziții administrative, norme interne sau interpretări oficiale care reglementează modul de remunerare în contextul suspendării parțiale a activității magistraților? Dacă da, vă rugăm să precizați conținutul și modul lor de aplicare.
3. Ministerul Justiției a solicitat sau a primit date oficiale din partea Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Public, Înaltei Curți de Casație și Justiție sau instanțelor inferioare privind eventualele limitări ale activității judiciare? Care sunt concluziile rezultate din aceste informații?
4. În evaluarea Ministerului Justiției, situațiile de suspendare parțială a activității – acolo unde au existat – pot determina obligația ajustării salarizării? Dacă da, ce instituție este competentă să stabilească acest lucru și în baza căror mecanisme juridice?
5. Ce impact au avut aceste forme de protest asupra justițiabililor, în special în ceea ce privește durata proceselor, judecarea cauzelor urgente și accesul efectiv la actul de justiție? Au fost întocmite rapoarte sau analize privind consecințele asupra justițiabililor?
6. Ce măsuri are în vedere Ministerul Justiției pentru a preveni apariția unor situații similare în viitor, astfel încât să fie garantată continuitatea activității instanțelor și protecția intereselor cetățenilor?
Solicit răspuns în scris.
Comments are closed