Adresată:
Domnului Daniel-Ovidiu DAVID, Ministrul Educației și Cercetării
De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 10.11.2025
Obiectul întrebării: Măsuri privind integrarea reală și eficientă a copiilor cu cerințe educaționale speciale – CES – în învățământul de masă
Stimate domnule Ministru,
Prin prezenta întrebare parlamentară, se urmărește clarificarea direcțiilor de acțiune ale Ministerului Educației și identificarea măsurilor prin care România poate asigura, în mod efectiv, un sistem educațional echitabil, accesibil și incluziv, în spiritul valorilor europene contemporane.
Educația incluzivă reprezintă una dintre direcțiile fundamentale ale politicilor educaționale europene și naționale contemporane, bazate pe principiul egalității de șanse și al accesului universal la educație. România, ca stat membru al Uniunii Europene, a adoptat cadrul legislativ necesar pentru integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în învățământul de masă, prin acte normative precum
Legea educației naționale nr. 1/2011 și Strategia națională pentru incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și alte reglementări conexe.
Cu toate acestea, cercetările recente și rapoartele instituțiilor de profil relevă existența unui decalaj semnificativ între principiile declarate ale incluziunii și realitățile practice din școlile românești – în numeroase cazuri, integrarea elevilor cu CES se reduce la o prezență formală în cadrul claselor obișnuite, fără asigurarea suportului educațional, psihologic și social necesar pentru participarea lor efectivă și pentru atingerea potențialului educațional individual. Pentru ca integrarea copiilor cu cerințe educaționale speciale să fie una reală și eficientă, stimate domnule ministru, este necesară o abordare sistemică, bazată pe formarea continuă a cadrelor didactice, finanțare adecvată, colaborare interinstituțională și monitorizare transparentă.
Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi comunicați următoarele:
1. Care este situația actuală a copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă, defalcată pe cicluri de învățământ și pe regiuni de dezvoltare, și cum a evoluat această situație în ultimii cinci ani?
2. Care este raportul numeric actual între elevii CES și profesorii de sprijin existenți la nivelul unităților de învățământ de masă și care sunt strategiile instituționale de reducere a acestor decalaje?
3. Ce programe de formare inițială și continuă sunt disponibile pentru cadrele didactice în domeniul educației incluzive și în ce măsură acestea contribuie la dezvoltarea competențelor pedagogice și psihosociale necesare lucrului cu elevii CES?
4. Există proiecte naționale sau europene în derulare care vizează adaptarea infrastructurii școlare și a resurselor educaționale pentru sprijinirea incluziunii copiilor cu dizabilități și a celor cu nevoi educaționale speciale?
5. Ce indicatori de performanță și mecanisme de monitorizare utilizează Ministerul Educației pentru a evalua gradul de incluziune reală și impactul politicilor educaționale asupra copiilor CES?
6. În ce mod sunt corelate politicile educaționale cu cele din domeniul social și al sănătății, pentru a asigura un sprijin integrat copilului și familiei, și pentru a preveni marginalizarea sau abandonul școlar în rândul elevilor CES?
Solicit răspuns în scris.
Comments are closed