Adresată:
Domnului Ilie BOLOJAN, prim-ministru al României, ministru interimar al Educației și Cercetării
De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU
Circumscripția electorală: nr. 24 Iași
Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Ședința Camerei Deputaților din data de: 27.01.2026
Obiectul întrebării: Clarificări privind utilizarea fondurilor europene de peste 100 de milioane de euro pentru sprijinirea tinerilor NEET
Domnule Prim-ministru,
România se confruntă cu o problemă socială și economică extrem de gravă, anume un procent ridicat de tineri aflați în afara educației, formării și ocupării – așa-numiții tineri NEET – „Not in Education, Employment or Training”. Conform ultimelor date Eurostat și INS, aproximativ 19,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani se află în această situație, procent semnificativ peste media europeană și mult mai ridicat decât în țările vecine.
Acești tineri, adesea proveniți din medii vulnerabile, cu acces limitat la educație, resurse financiare sau oportunități de ocupare, sunt expuși riscului de excluziune socială, marginalizare și sărăcie pe termen lung și, în caz că nu știți, domnule prim-ministru, această categorie a fost denumită „invizibilă”, deoarece nu beneficiază de suficiente programe integrate de sprijin existând, în continuare, o lipsă cronică de date actualizate, centralizate și accesibile la nivel național. Lipsa unei strategii coerente pentru NEET contribuie la menținerea dezechilibrelor regionale – județele cu zone rurale ample sau regiunile mai puțin dezvoltate economic înregistrează procente mult mai mari de tineri NEET comparativ cu centrele urbane mari, ceea ce accentuează polarizarea socială și economică.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat recent două apeluri de proiecte de peste 100 de milioane de euro pentru a sprijini această categorie vulnerabilă prin finanțarea de centre mobile, rețele de tineret și servicii personalizate în comunități.
Deși aceste fonduri reprezintă o oportunitate semnificativă de reducere a excluziunii tinerilor NEET, până în prezent nu au fost prezentate detalii privind modul de distribuire a finanțării pe județe, criteriile de eligibilitate, mecanismele de monitorizare și indicatorii statistici utilizați pentru fundamentarea alocărilor.
Lipsa acestor informații, domnule prim-ministru, ridică o serie de întrebări privind transparența și echitatea implementării programului, deoarece este esențial ca aceste fonduri europene să ajungă, efectiv, la tinerii care au cea mai mare nevoie, să fie utilizate eficient și să fie monitorizate riguros, astfel încât investiția publică și europeană să genereze rezultate reale, precum integrarea tinerilor în educație, formare și piața muncii, reducerea abandonului școlar și creșterea incluziunii sociale.
Având în vedere gravitatea și complexitatea problemei tinerilor NEET, precum și necesitatea unei gestiuni transparente și echitabile a fondurilor europene, vă solicit, domnule prim-ministru, să răspundeți, punctual, la următoarele întrebări:
1. Care este valoarea exactă totală alocată României prin cele două apeluri de proiecte pentru tinerii NEET inițiate de MIPE și care este perioada de implementare preconizată și sursele de finanțare – program operațional, cod SMIS etc.?
2. Care sunt criteriile de eligibilitate și de selecție pentru proiectele ce vizează tinerii NEET și cum se diferențiază acestea la nivelul mediului urban, rural și al orașelor mici?
3. Care este metodologia prin care s-au stabilit necesitățile și prioritățile de finanțare pentru tinerii NEET în România și ce instituții/statistici oficiale au fost utilizate pentru fundamentarea bugetului de peste 100 de milioane de euro?
4. Vă rog să furnizați un set de date statistice actualizate pe județe privind numărul tinerilor NEET – definiți între 15-29 de ani sau conform altui prag de vârstă utilizat în program, inclusiv absolute și procente față de populația tinerilor din fiecare județ, și să clarificați cum vor fi utilizate aceste date în distribuirea finanțărilor.
5. Care sunt obiectivele cantitative și indicatorii de rezultat stabiliți pentru aceste apeluri – de exemplu: numărul de tineri NEET integrați în educație, formare sau ocupare, numărul de centre de tineret create, mărimea rețelelor locale etc. și ce mecanisme de monitorizare și evaluare a impactului se vor aplica pe durata proiectelor?
6. Cum intenționează Guvernul să asigure transparența și accesul public la informații privind proiectele aprobate, sumele alocate pe județe și rezultatele obținute pe grupuri de tineri, inclusiv pe mediul rural vs. urban?
7. Având în vedere responsabilitățile multiple ale autorităților locale în implementarea acestor proiecte, ce măsuri de sprijin – administrativ, tehnic și financiar – vor fi puse la dispoziția consiliilor județene, municipalităților și partenerilor locali pentru a facilita accesul tinerilor NEET la serviciile finanțate?
8. În baza analizei operate până în prezent, ce estimări există privind impactul pe termen scurt și mediu al acestor investiții asupra ratei șomajului în rândul tinerilor, asupra abandonului educațional și asupra incluziunii sociale, și când vor fi făcute publice rapoartele respective?
Solicit răspuns scris.
Comments are closed