Către: Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale,
În atenția domnului ministru interimar Dragoș-Nicolae PÎSLARU
De către: Deputat A.U.R., Cristina Emanuela Dascălu, circumscripția nr 24 Iași
Obiectul întrebării: Legea salarizării unitare în impas și riscul pierderii a 770 de milioane de euro din PNRR
Stimate domnule ministru,
Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice a ajuns într-un punct critic, după ani de amânări, modificări succesive și promisiuni privind elaborarea unei noi legi a salarizării unitare. La 11 august 2026, consultările politice desfășurate la Palatul Cotroceni nu au produs un acord asupra soluției legislative, iar ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a avertizat că România trebuie să adopte reforma până la 31 august 2026 pentru a evita pierderea accesului la aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR.
Situația este cu atât mai gravă cu cât România se află într-o perioadă în care presiunea asupra bugetului public este transferată, în mod repetat, asupra angajaților, familiilor și contribuabililor, în timp ce reforma salarizării trebuie să rezolve simultan probleme de echitate, predictibilitate, responsabilitate bugetară și eliminare a discrepanțelor dintre categorii profesionale.
Din perspectiva unei opoziții responsabile, problema nu poate fi redusă la alegerea dintre „adoptăm legea și luăm banii” sau „nu adoptăm legea și pierdem banii”. Parlamentul și Guvernul trebuie să explice public ce reformă propun, cât costă aceasta, cine câștigă, cine pierde și care sunt efectele concrete asupra veniturilor românilor.
Informațiile actuale indică foarte clar că 31 august 2026 este termenul invocat de Guvern pentru adoptarea reformei, iar miza financiară este de aproximativ 770 milioane de euro.
Având în vedere cele precizate, vă rog să prezentați următoarele informații:
1. Care este, la data de 12 august 2026, forma exactă a proiectului Legii salarizării unitare aflat în discuția Guvernului și care sunt principalele diferențe față de forma transmisă anterior partenerilor sociali și instituțiilor europene?
2. Care este stadiul al elaborării și adoptării proiectului de lege și care este calendarul legislativ pe care Guvernul îl are în vedere pentru respectarea termenului de 31 august 2026?
3. Care este documentul PNRR, jalonul sau ținta exactă de care este condiționată suma de aproximativ 770 de milioane de euro și care este mecanismul financiar prin care nerealizarea reformei ar determina pierderea, suspendarea sau neplata acestei sume?
4. Ce sumă exactă este în prezent expusă riscului, exprimată atât în euro, cât și în lei, și care este poziția oficială transmisă de Comisia Europeană Guvernului României cu privire la acest jalon?
5. În situația în care Legea salarizării nu este adoptată până la termenul PNRR, care sunt consecințele juridice și financiare concrete pentru România? Solicitați, în mod distinct, să precizați dacă suma va fi pierdută definitiv, suspendată, diminuată sau dacă există posibilitatea unei prelungiri ori renegocieri a termenului.
6. A fost transmisă Comisiei Europene o solicitare oficială de prelungire, modificare sau recalibrare a termenului aferent reformei salarizării? Dacă da, când a fost transmisă, care a fost răspunsul Comisiei și care sunt documentele care fundamentează această corespondență?
7. Care este impactul bugetar anual estimat al noii Legi a salarizării pentru anii 2026, 2027, 2028 și 2029, inclusiv impactul asupra cheltuielilor de personal, deficitului bugetar și necesarului de finanțare?
8. Care este impactul estimat al noii grile asupra salariilor profesorilor, medicilor, asistenților medicali, polițiștilor, militarilor, funcționarilor publici, personalului contractual, cercetătorilor și celorlalte categorii de personal plătit din fonduri publice?
9. Câte categorii profesionale vor beneficia de creșteri salariale, câte vor avea salariile înghețate și câte categorii riscă diminuări ale veniturilor totale ca urmare a modificării coeficienților, sporurilor, indemnizațiilor sau altor componente salariale?
10. Care sunt criteriile obiective utilizate pentru stabilirea ierarhiei dintre funcțiile publice și profesionale în noua grilă și cum va fi garantat principiul „la muncă egală, remunerație echitabilă”, astfel încât noua lege să nu perpetueze discrepanțele salariale existente?
11. Ce măsuri sunt prevăzute pentru eliminarea situațiilor în care sporurile, indemnizațiile și alte componente variabile ajung să reprezinte o parte disproporționată din venitul unor categorii de salariați, în timp ce alte categorii cu responsabilități comparabile rămân sub nivelul de remunerare corespunzător?
12. Cum va fi protejat nivelul veniturilor reale ale salariaților din sectorul public în condițiile în care inflația și creșterea costului vieții au diminuat puterea de cumpărare?
13. Care este poziția Guvernului cu privire la principiul potrivit căruia reforma salarizării trebuie să conducă la predictibilitate salarială pe termen lung, și nu la modificarea anuală a salariilor prin ordonanțe de urgență și acte normative temporare?
14. Ce consultări efective au avut loc cu organizațiile sindicale și reprezentanții categoriilor profesionale afectate și câte dintre propunerile formulate de aceștia au fost integrate în proiectul actual?
15. În condițiile în care negocierile politice și sindicale au ajuns în prezent într-un impas, cine își asumă responsabilitatea politică și administrativă pentru întârzierea reformei și pentru eventualele consecințe financiare asupra României?
16. Există în acest moment o analiză oficială privind scenariul în care România nu adoptă legea până la termenul PNRR? Vă solicit să transmiteți această analiză, inclusiv scenariile privind impactul asupra bugetului de stat, investițiilor și celorlalte tranșe PNRR.
17. Care este valoarea totală a fondurilor PNRR care ar putea fi afectate direct sau indirect de neîndeplinirea acestui jalon și ce alte jaloane sau ținte depind de adoptarea și implementarea reformei salarizării?
18. Ce garanții poate oferi Guvernul că adoptarea legii în regim de urgență, sub presiunea termenului PNRR, nu va conduce la o lege elaborată superficial, fără o evaluare reală a impactului asupra angajaților și fără o fundamentare bugetară corespunzătoare?
19. Intenționează Guvernul să publice integral, înaintea adoptării, proiectul Legii salarizării, anexele cu grilele de salarizare, studiul de impact și metodologia de calcul, astfel încât Parlamentul și societatea să poată evalua în mod transparent efectele reformei?
20. În situația în care actualul proiect nu poate obține consens politic și sindical până la termenul PNRR, ce soluție concretă propune Ministerul Muncii pentru protejarea interesului financiar al României și pentru evitarea pierderii celor aproximativ 770 de milioane de euro?
21. Vă solicit să comunicați calendarul exact al etapelor rămase până la adoptarea și intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării, precum și responsabilitățile instituționale asumate pentru fiecare etapă.
Comments are closed