
Către: Ministerul Educației și Cercetării, domnului ministru Mihai DIMIAN
De la: Doamna Cristina-Emanuela DASCĂLU, deputat în circumscripția electorală nr.24 Iași
Subiectul întrebării: Efectele măsurilor de austeritate din educație asupra profesorilor și raportul dintre economiile impuse în 2025 și „creșterea” salarială promisă pentru 2027
Stimate domnule ministru,
Timp de aproape un an, profesorilor din România li s-a cerut să accepte o serie de măsuri prezentate drept responsabile, inevitabile și temporare, în numele salvării bugetului – li s-a spus că educația are o contribuție importantă la deficit, că două ore în plus la norma de predare nu reprezintă o povară reală, că un număr mai mare de elevi într-o clasă nu constituie o problemă, că plata cu ora trebuie redusă, că sute de școli trebuie comasate și că din regândirea normelor didactice se vor obține economii de 2-3 miliarde de lei – toate aceste măsuri au fost adoptate prin Legea 141/2025.
Astăzi, la un an distanță, bilanțul acestor măsuri poate fi evaluat nu pe baza intențiilor, ci a rezultatelor. Iar prima evaluare independentă de anvergură nu a venit nici de la Guvern, nici de la minister, ci de la Comisia Europeană, a cărei concluzie este lipsită de ambiguitate: măsurile de reducere a costurilor adoptate în 2025 au afectat negativ condițiile de muncă ale profesorilor, în pofida majorărilor salariale din anii anteriori.
Această concluzie, stimate domnule ministru, contrastează izbitor cu modul în care aceeași perioadă a fost prezentată de autoritățile române: în raportul privind starea învățământului publicat de minister, creșterea normei didactice, mărirea efectivelor de elevi și comasarea școlilor erau descrise drept măsuri cu efecte „semnificative, dar controlate”, care nu ar fi produs un impact negativ major. Cu alte cuvinte, în timp ce experții europeni constatau o deteriorare, ministerul raporta stabilitate, optimizare și eficientizare.
Mai grav, atunci când propriul institut de specialitate al ministerului — Institutul de Științe ale Educației — a adus argumente care nu confirmau discursul oficial privind norma didactică, acele documente au fost, potrivit relatărilor de presă, blocate de la publicare și transmise fragmentar. Acest episod a fost ulterior consemnat în raportul „Starea democrației în 2025″, cu observația că un decident politic a intervenit în răspunsul tehnic al experților, privând publicul de acces la informație independentă.
În tot acest timp, măsurile de austeritate au fost adoptate fără o analiză de impact serioasă: fără evaluarea efectelor asupra rezultatelor elevilor, fără studii privind abandonul școlar sau efectele claselor supraaglomerate, fără estimări privind deficitul de profesori.
Iar acum, cercul se închide într-un mod care ridică o problemă de fond: noua lege a salarizării propune pentru educație o creștere de 1,75 miliarde de lei în 2027, prezentată drept cea mai mare alocare sectorială a reformei. Numai că economiile impuse anterior profesorilor prin regândirea normelor didactice fuseseră estimate chiar de minister la 2-3 miliarde de lei. Altfel spus, s-au luat aproximativ 2 miliarde din condițiile de muncă ale profesorilor, iar acum li se oferă înapoi 1,75 miliarde — mai puțin decât li s-a luat — prezentat drept generozitate și creștere.
Având în Vedere cele expuse, stimate domnule ministru, vă rog să răspundeți următoarelor întrebări: