Cristina Dascălu – Întrebare parlamentară – Situația critică a importurilor românești de cereale din Ucraina și impactul devastator asupra agriculturii naționale – măsuri urgente de protecție a fermierilor români

Adresată:

Domnului Florin-Ionuț BARBU, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

De către: Deputat Cristina Emanuela DASCĂLU

Circumscripția electorală: nr. 24 Iași

Grup parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Ședința Camerei Deputaților din data de: 12.06.2025

Obiectul întrebării: Situația critică a importurilor românești de cereale din Ucraina și impactul devastator asupra agriculturii naționale – măsuri urgente de protecție a fermierilor români

Stimate domnule ministru,

România se confruntă cu o criză fără precedent în sectorul agricol, determinată de afluxul masiv și necontrolat de cereale ucrainene pe piața internă, o situație care pune în pericol securitatea alimentară națională și viitorul agriculturii românești. Această realitate dramatică contrazice flagrant poziția istorică a țării noastre ca unul dintre cei mai mari exportatori europeni de cereale și reprezintă o amenințare existențială pentru milioane de fermieri români.

Conform datelor statistice internaționale, România a înregistrat exporturi de cereale în valoare de 4, 46 miliarde USD în 2023, ceea ce demonstrează capacitatea producătorilor români de a fi competitivi pe piețele internaționale. Cu toate acestea, valoarea exporturilor de grâu și amestec din România în 2023 s-a ridicat la aproximativ două miliarde de euro, iar exporturile de porumb și porumb au fost evaluate la mai mult de 1,5 miliarde de euro.

Paradoxal, în același timp, România a importat din Ucraina bunuri în valoare de 1,33 miliarde USD în 2024, o mare parte reprezentând produse agricole.

Situația este cu atât mai alarmantă cu cât România a înregistrat cea mai scăzută producție de cereale din ultimii zece ani în 2024, recoltând 17,87 milioane de tone, o scădere de 14,7% față de 2023. Această diminuare drastică a producției naționale, coroborată cu presiunea importurilor ucrainene la prețuri de dumping, creează un perfect storm care amenință să distrugă agricultura românească.

În contextul geopolitic actual, marcat de războiul devastator din Ucraina, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1100/2023 din 5 iunie 2023, care a instituit măsuri preventive privind anumite produse originare din Ucraina. Acest regulament a stabilit că punerea în liberă circulație sau plasarea sub regim de antrepozit vamal, de zonă liberă sau de perfecționare activă a grâului, porumbului, rapiței și floriisoarelui originare din Ucraina este permisă numai în alte state membre decât Bulgaria, Polonia, România, Slovacia sau Ungaria. Aceste prevederi au fost aplicabile până la data de 15 septembrie 2023.

După expirarea acestei protecții temporare, fermierii români au rămas vulnerabili în fața concurenței neloiale a produselor ucrainene, care beneficiază de măsuri excepționale de liberalizare comercială acordate de Uniunea Europeană în contextul sprijinirii efortului de război al Ucrainei. Datele Eurostat arată că în 2024, principalele grupuri de produse importate din Ucraina au inclus produse agricole precum cereale, în valoare de 4,4 miliarde de euro, grăsimi și uleiuri animale sau vegetale (3,1 miliarde de euro) și semințe oleaginoase și produse conexe (2,5 miliarde de euro).

Această situație dezastruoasă pentru agricultura română este agravată de faptul că fermierii români se confruntă, pe lângă presiunea prețurilor scăzute ale importurilor de cereale din Ucraina, și cu seceta severă, creșteri mari de prețuri și lipsa sistemelor de irigații.

Ca o consecință, recolta de porumb a fost cu 40-50% mai mică decât în anii precedenți, România înregistrând cea mai scăzută producție de porumb din ultimii 15 ani în 2022, în timp ce producția de floarea-soarelui a fost aproximativ 70% din producția medie a ultimilor ani.

În acest context dramatic, care pune în pericol nu doar rentabilitatea fermelor românești, ci și securitatea alimentară națională, precum și stabilitatea socială în mediul rural, consider imperativă clarificarea situației actuale și adoptarea unor măsuri urgente de protecție a producătorilor autohtoni.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi comunicați următoarele informații detaliate și să prezentați măsurile concrete pe care intenționați să le adoptați:

I. ANALIZA DETALIATĂ A IMPORTURILOR DIN UCRAINA

1. Care sunt cantitățile exacte de cereale și oleaginoase importate de România din Ucraina în perioada 2023-2024, defalcate după cum urmează:

• Pentru 2023: grâu, porumb, orz, ovăz, rapiță, floarea-soarelui, soia (în tone și valoare EUR)
• Pentru 2024: aceleași categorii cu defalcare pe trimestre
•  Comparativ cu anii 2021-2022 pentru a evidenția evoluția dramatică

2. Care sunt rutele de transport utilizate pentru aceste importuri și ce proporții tranzitează prin:

• Porturile Constanța și Galați
• Punctele de frontieră terestre
• Alte rute de tranzit

3. Care sunt prețurile medii la care s-au realizat aceste importuri comparativ cu:

•  Prețurile practicate de producătorii români
• Cotațiile internaționale pentru produse similare
• Costurile de producție în România

II. IMPACTUL ASUPRA AGRICULTURII ROMÂNEȘTI

4. Care sunt culturile locale specifice care au fost eliminate sau se află în pericol iminent de eliminare de pe piața românească, specificând:

• Suprafețele agricole abandonate pe culturi
• Numărul de fermieri afectați pe categorii (întreprinderi mici, mijlocii, mari)
• Pierderile economice estimate pe județe

5. Cum a evoluat producția națională de cereale și oleaginoase în perioada 2022-2024 comparativ cu media 2017-2021, defalcat pe:

• Tipuri de culturi
• Județe producătoare
• Categorii de exploatații agricole

6. Care este impactul asupra prețurilor la producător pentru:

• Grâu: evoluția prețurilor 2022-2024
• Porumb: scăderea prețurilor și impactul asupra veniturilor
• Floarea-soarelui și rapiță: comparația prețurilor interne vs. importuri

III. SITUAȚIA POSTEXPIRAREA MĂSURILOR DE PROTECȚIE

7. Ce măsuri concrete ați adoptat după expirarea acordului de protecție din 15 septembrie 2023 pentru:

• Protejarea fermierilor români
•  Controlul volumelor de import
• Monitorizarea prețurilor de dumping

8. Au fost inițiate negocieri cu Comisia Europeană pentru:

• Prelungirea măsurilor de protecție
• Instituirea unui nou mecanism de salvgardă
• Compensarea prejudiciilor suferite de fermieri

9. Există un sistem de monitorizare a importurilor din Ucraina care să includă:

• Alerte pentru volume anormale
• Verificarea originii produselor
• Controlul calității și siguranței alimentare

IV. MĂSURI DE SPRIJIN PENTRU FERMIERI

10.Ce programe de sprijin specific ați implementat pentru fermierii afectați, incluzând:

• Compensații directe pentru pierderile suferite
• Facilități de creditare și garantare
•  Suport pentru reconversia culturilor

11.Care este bugetul alocat acestor măsuri de sprijin și care este gradul de absorbție pe județe?

12.Cum colaborați cu autoritățile locale pentru identificarea și sprijinirea fermierilor în dificultate?

V. STRATEGIA PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

13.Care este strategia ministerului pentru:

• Redobândirea poziției de exportator net de cereale
• Diversificarea piețelor de export
• Creșterea competitivității producătorilor români

14.Ce investiții în infrastructură sunt planificate pentru:

• Sisteme de irigații
• Facilități de depozitare
• Modernizarea exploatațiilor agricole

15.Cum se coordonează cu ministerele de resort pentru:

• Dezvoltarea infrastructurii de transport
•  Facilitarea accesului la finanțare
• Promovarea exporturilor românești

VI. ASPECTE DE SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

16.Care sunt riscurile pentru siguranța alimentară națională generate de dependența crescută de importurile din Ucraina?

17.Există planuri de contingență pentru situația în care importurile din Ucraina ar fi întrerupte sau limitate?

18.Cum se asigură controlul calității produselor importate și respectarea standardelor europene?

VII. DIMENSIUNEA EUROPEANĂ ȘI REGIONALĂ

19.Cum colaborează România cu celelalte patru țări afectate (Bulgaria, Polonia, Slovacia, Ungaria) pentru:

• Coordonarea măsurilor de protecție
• Presiuni comune asupra Comisiei Europene
• Schimbul de bune practici

20.Ce propuneri concrete ați transmis Comisiei Europene pentru revizia politicilor comerciale cu Ucraina?

21.Participă România la inițiative regionale pentru protejarea agriculturii din Europa de Sud-Est?

VIII. TRANSPARENȚĂ ȘI MONITORIZARE

22.Există o platformă publică unde cetățenii și fermierii pot accesa:

• Date actualizate despre importuri
•  Informații despre programele de sprijin
• Statistici despre piața cerealelor

23.Cu ce frecvență se publică rapoarte oficiale despre situația importurilor și impactul asupra agriculturii naționale?

24.Cum sunt consultați reprezentanții fermierilor în procesul de elaborare a măsurilor de protecție?

Date statistice alarmante care impun acțiune urgentă:

• În 2023, România a produs 9,6 milioane tone de grâu de pe 2.208.000 ha, comparativ cu peste 10 milioane tone recoltate în 2017-2019 și 2021

• În 2023, producția de cereale și oleaginoase este anticipată să crească cu 27% după o scădere de 30% în 2022 din cauza secetei prelungite și valurilor de căldură

• România a fost a doua destinație pentru exporturile de grâu ucrainean în termeni fizici, cu peste 3,2 milioane tone între iulie 2023 și ianuarie 2024

Această situație critică demonstrează că România, de la statutul de mare exportator de cereale, a ajuns să importe masiv aceleași produse pe care le producea în surplus, o realitate care subminează fundamental securitatea alimentară națională și viitorul agriculturii românești.

Considerând gravitatea situației și impactul devastator asupra fermierilor români, solicit organizarea unei audieri publice în Comisia pentru Agricultură pentru dezbaterea acestei probleme de securitate națională.

Solicit răspuns în scris și oral, în termenul prevăzut de lege.