„Titlul științific de doctor nu este o distincție ornamentală și nici o linie într-un stat de plată. El reprezintă consacrarea unui parcurs intelectual riguros, validat prin cercetare originală și prin integrarea într-o comunitate academică internațională exigentă.
Atunci când recunoașterea instituțională a excelenței este relativizată în numele unei uniformizări bugetare, riscul nu este doar unul financiar, ci unul simbolic: erodarea statutului cunoașterii într-o societate care aspiră la competitivitate europeană.
Declarațiile premierului Ilie Bolojan, referitoare la caracterul „atipic” al acestei practici în raport cu Vestul european, invită la o analiză comparativă serioasă. În marile sisteme universitare occidentale, recunoașterea titlului de doctor este integrată structural în grilele de salarizare, în accesul la granturi, în autonomia academică și în prestigiul instituțional. A invoca absența formală a unui spor, fără a lua în considerare arhitectura completă a recunoașterii academice din acele state, înseamnă a opera cu o comparație incompletă.
Disciplina bugetară este necesară. Nimeni din mediul universitar nu contestă obligația solidarității în fața constrângerilor economice. Însă reforma autentică nu se realizează prin măsuri lineare, aplicate indistinct tuturor domeniilor, ci prin politici publice diferențiate, fundamentate pe priorități strategice. Educația și cercetarea nu pot fi tratate exclusiv prin prisma reducerii costurilor, ci prin logica investiției în capitalul intelectual al națiunii.
Pentru tinerii cercetători, pentru doctoranzii care aleg să rămână în universitățile românești, semnalele instituționale contează. Dacă excelența este percepută ca negociabilă, iar performanța ca dispensabilă, vom continua să alimentăm exodul academic și fragilizarea elitelor intelectuale autohtone.
Momentul impune o dezbatere calmă, de substanță, între Guvern și comunitatea universitară. Statul are dreptul și obligația de a reforma. Mediul academic are datoria de a apăra standardele excelenței. Între aceste două exigențe nu trebuie să existe antagonism, ci un dialog de nivel înalt, demn de o țară care își revendică locul într-o Europă a cunoașterii și a meritului”, a declarat Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR.
Comments are closed