Cristina Dascălu – Declarație politică – Ziua Internațională împotriva Violenței și Hărțuirii în Școli, inclusiv a “cyberbullying”-ului ( UNESCO )

         Un număr semnificativ de copii și adolescenți din întreaga lume se confruntă cu violența la școală și cu hărțuirea, inclusiv hărțuirea cibernetică, care le dăunează sănătății, bunăstării și educației. 

         Statele membre UNESCO au declarat prima zi de joi din noiembrie Ziua internațională împotriva violenței și hărțuirii în școli, inclusiv a cyberbullying-ului, recunoscând că violența școlară, sub toate formele sale, constituie o încălcare a drepturilor la educație, sănătate și bunăstare ale copiilor și adolescenților.

Această zi face apel la statele membre, la partenerii ONU, la alte organizații internaționale și regionale relevante, precum și la societatea civilă, inclusiv la organizațiile nonguvernamentale, la persoanele fizice și la alte părți interesate, să promoveze, să celebreze și să sprijine comemorarea acestei zile internaționale. 

            Elevi, părinți, membri ai comunităților educaționale, autorități educaționale și diverse sectoare și parteneri, inclusiv industria tehnologică, ar trebui să participe la prevenirea tuturor formelor de violență și să promoveze medii de învățare sigure, esențiale pentru sănătatea, bunăstarea și învățarea copiilor și tinerilor. 

             Anul acesta, ziua de 6 noiembrie 2025 va fi marcata de UNESCO prin tema: “Mintea digitală: învățând să navigăm în siguranță în era digitală”.

             Odată cu progresele rapide ale tehnologiei digitale și ale inteligenței artificiale, elevii sunt din ce în ce mai expuși riscurilor violenței online și violenței facilitate de tehnologie.

             Violența online extinde hărțuirea, inclusiv hărțuirea cibernetică și violența bazată pe gen facilitată de tehnologie, dincolo de sala de clasă, în spațiul digital. 

             Aproximativ 58% dintre fete și tinere sunt hărțuite online, în timp ce elevele din comunitățile minoritare și de migranți se confruntă, în mod disproporționat, cu ura și excluziunea online. Cu toate acestea, conform ultimelor studii realizate in 2024 pentru tineret, doar 16% dintre țări au adoptat o legislație pentru a preveni hărțuirea cibernetică prin educație. 

              Educația este prima linie de apărare: sălile de clasă sigure trebuie să însemne și siguranță prin intermediul ecranelor. A învăța să fii în siguranță online sau să ai o „mentalitate digitală” este esențial pentru a asigura calitatea educației la care au dreptul copiii și tinerii. 

              UNESCO, bazându-se pe o serie de webinarii online, va organiza pe 25 noiembrie 2025 un simpozion intitulat:  “Conectivitate, protecție și emancipare: încetarea violenței online și facilitate de tehnologie, astfel încât toți elevii să poată prospera” . 

                  Viața noastră depinde, astăzi, atât de mult de noile tehnologii, încât am ajuns să ne simțim pierduți fără calculator, internet și telefon inteligent. În fiecare zi, o nouă invenție vine să ne facă munca mai ușoară, preluând mai ales din efortul mental pe care ar trebui să-l depunem. Care sunt însă efectele asupra creierului nostru? Asemenea unui mușchi, acesta se atrofiază cu cât este folosit mai puțin.

               Ne-am obișnuit să căutăm pe Google răspunsul la orice întrebare, să stocăm toate informațiile pe un dispozitiv digital și să efectuăm până și o socoteală simplă pe calculator. În plus, petrecem tot mai mult timp pe rețelele de socializare și înlocuim contactele personale cu cele virtuale.

                 Folosind cele mai recente și importante studii științifice, psihiatrul și specialistul în neuroștiințe Manfred Spitzer investighează influența negativă pe care o pot avea mediile digitale asupra memoriei, puterii de concentrare și abilităților cognitive, în special ale tinerilor,              

          Cartea acestuia intitulată

        “Demența digitală – Cum ne tulbură mintea noile tehnologii “

este un semnal de alarmă pentru părinți, profesori și politicieni, carora le argumenteaza faptul ca, dacă demența înseamnă pierderi de memorie, în cazul demenței digitale e vorba de pierderi de randament mental, gândire, capacitate critică, de dezorientare în «hățișul de informații».

     Parlamentul Romaniei trebuie sa se alature, cu celeritate, acelor 16% țări membre UNESCO care deja au adoptată o legislație specifică pentru a preveni hărțuirea cibernetică prin educație, iar prezenta declarație a Grupului Parlamentar al Alianței pentru Unirea Românilor reprezintă garanția inițierii si adoptării legislației necesară gestionării si controlului demenței digitale care amenință educația.  

Distribuie acest articol!

Comments are closed

MAI MULTE ARTICOLE

Deputatul AUR Fabian Radu denunță prăbușirea totală a credibilității lui […]