Adresată: Doamnei Oana-Sivlia ȚOIU, ministru al Afacerilor Externe
De către: Senator Costache CHERTIF
Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș
Obiectul întrebării:Situația relației dintre Mitropolia Basarabiei și autoritățile Republicii Moldova. Implicarea diplomației române în susținerea drepturilor patrimoniale și a libertății religioase ale Mitropoliei Basarabiei.
Doamnă ministru,
În luna ianuarie anul curent., în cadrul unei vizite de lucru întreprinse la Chișinău, am avut o întrevedere oficială la sediul Mitropoliei Basarabiei cu Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor. Discuțiile purtate au evidențiat, între altele, o serie de dificultăți grave și persistente cu care se confruntă Mitropolia Basarabiei în relația sa cu autoritățile centrale ale statului Republica Moldova, dificultăți ce țin atât de respectarea libertății religioase, cât și de nerecunoașterea efectivă a drepturilor patrimoniale istorice ale acestei instituții bisericești.
După cum este bine cunoscut, Mitropolia Basarabiei este continuatoarea de drept a structurii ecleziastice românești existente în perioada interbelică, ale cărei bunuri au fost confiscate abuziv de autoritățile sovietice de ocupație după anul 1940, fiind ulterior preluate și administrate de statul moldovean, în calitatea sa de stat succesor – în parte – al fostei URSS. În pofida Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 13 decembrie 2001, definitivă la 27 martie 2002, prin care Republica Moldova a fost obligată să înregistreze Mitropolia Basarabiei, se constată, la peste două decenii distanță, menținerea unor practici discriminatorii și blocaje administrative cu impact direct asupra funcționării acesteia.
Având în vedere rolul constituțional al Ministerului Afacerilor Externe în promovarea intereselor României, în protejarea drepturilor cetățenilor români și a instituțiilor românești din afara granițelor, precum și statutul special al relației dintre România și Republica Moldova, vă rog respectuos să îmi comunicați punctual următoarele:
1.Ce demersuri diplomatice concrete a întreprins Ministerul Afacerilor Externe, fie direct, fie prin intermediul Ambasadei României la Chișinău, pentru susținerea drepturilor patrimoniale și a libertății religioase ale Mitropoliei Basarabiei, inclusiv în cadrul dosarului „Mitropolia Basarabiei vs. Ministerul Culturii”, având ca obiect desfacerea unilaterală de către Ministerul Culturii al Republicii Moldova a contractului prin care, în baza HG RM nr. 740/2002, toate lăcașurile de cult construite anterior anului 1991 au fost transmise structurii locale a Patriarhiei Ruse de la Moscova. Vă rog să detaliați.
2.Dacă Ministerul Afacerilor Externe a sesizat oficial autoritățile Republicii Moldova cu privire la durata excesivă a procedurilor judiciare și administrative, precum și la caracterul discriminatoriu al tratamentului aplicat Mitropoliei Basarabiei și comunităților sale locale. Vă rog să precizați de câte ori și în ce cadru problema aplicării HG RM nr. 740/2002 privind regimul lăcașurilor de cult a fost ridicată de partea română în dialogul bilateral cu partea moldoveană. Vă rog, de asemenea, să detaliați.
3.Dacă Guvernul României a ridicat explicit, în cadrul dialogului bilateral, chestiunea retrocedării bunurilor ecleziastice confiscate de regimul sovietic, cu accent pe cazul emblematic al fostului Seminar Teologic din Chișinău (din 1926 – fosta Facultate de Teologie Ortodoxă, în prezent Blocul II al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova). În eventualitatea unui răspuns afirmativ, vă rog să indicați care a fost și care este poziția oficială a autorităților Republicii Moldova, stat care se declară angajat pe un parcurs european, și să atașați răspunsului orice document relevant aferent acestui subiect. Vă rog să specificați cărui reprezentant anume al statului român i-a fost comunicată, și în ce formă, această poziție a autorităților de la Chișinău. În cazul existenței unui document aferent acestui aspect, vă rog să binevoiți a ne prezenta o copie.
4.În ce măsură problematica respectării drepturilor patrimoniale și a libertății religioase ale Mitropoliei Basarabiei este inclusă în mod constant pe agenda Comisiei interguvernamentale româno-moldovene, precum și în dialogul diplomatic privind procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.
5.Cum explică și motivează politic autoritățile de la Chișinău menținerea unor politici vădit neprietenoase față de Mitropolia Basarabiei, instituție care reprezintă singura structură națională românească din perioada interbelică reactivată la est de Prut, și care a fost înregistrată exclusiv ca urmare a presiunilor internaționale, în special în urma Hotărârii CEDO din dosarul „Mitropolia Basarabiei și alții vs. Republica Moldova”. Vă rugăm să specificați ce demnitar de rang înalt anume a explicat și motivat politică această atitudine neprietenoasă.
6.Dacă Ministerul Afacerilor Externe poate oferi, în mod instituțional, Mitropoliei Basarabiei asistență juridică, logistică sau de expertiză, inclusiv în procesul de documentare istorică, juridică și patrimonială necesar revendicării bunurilor ecleziastice confiscate, fiind cunoscut că în cazul procesului său la CEDO, Mitropolia Basarabiei nu a beneficiat de niciun fel de sprijin din partea statului român.
7.Dacă România, în calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, are în vedere sesizarea Comisiei Europene, a OSCE sau a Consiliului Europei cu privire la faptul că Republica Moldova perpetuează, sub forme adaptate, o discriminare sistemică de natură confesională și patrimonială la adresa Mitropoliei Basarabiei, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Române.
8.Ce măsuri concrete și calendarizate intenționează să adopte partea română pentru a garanta că drepturile patrimoniale și libertatea religioasă ale Mitropoliei Basarabiei și ale comunităților sale locale vor fi respectate pe deplin de autoritățile de la Chișinău, în conformitate cu standardele, exigențele și reglementările europene în materie de drepturi fundamentale.
Comments are closed