Adresată: Domnului Ion-Marcel CIOLACU, prim-ministru al României
Domnului Emilian-Horațiu HUREZEANU, ministru al Afacerilor Externe
De către: Senator Costache CHERTIF
Circumscripția: nr. 26, Maramureș
Data: 26/02/2025
Obiectul întrebării: Așa-zisul plan „Kós Károly”, cunoscut și ca „Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului”, derulat nestingherit de o putere străină în 17 județe ale României, în disprețul legislației naționale române și al cadrului juridic bilateral și internațional, în scopul declarat al preluării atribuțiilor statului român și al construirii unei identități naționale diferite de cea română.
Stimate domnule prim-ministru,
Stimate domnule ministru,
În anul 2017 guvernul Ungariei a adoptat un așa-zis „Plan Kós Károly”, cunoscut și ca „Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului”[1], document programatic prin care Budapesta își asuma explicit pe termen mediu și lung o amplă prezență socială, culturală și economică într-o regiune a țării noastre începând cu anul 2018 prin intermediul Fundației Pro Economica conduse de Kozma Mónika, membru al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR).
Documentul a fost asumat prin semnare și de câțiva cetățeni români membri ai UDMR, și anume Borboly Csaba, Horváth Anna, Kozma Mónika, Molnár Zsolt, Pásztor Sándor, Péter Ferenc, Tamás Sándor, Winkler Gyula.
Proiectului i s-a atribuit în mod emblematic numele inițiatorului și promotorului „transilvănismului”, curent ideologic de substitut care acreditează ideea unui specific transilvănean în raport cu statul român și vizează de-suveranizarea României în 16 județe ale sale din regiunea istorică Transilvania „trianonică” și într-un județ extracarpatic din regiunea istorică Moldova, și anume județul Bacău. Este general cunoscut faptul că, după Dictatul de la Viena și anexarea de către Ungaria fascistă a județelor României din Nord-Estul Transilvaniei, ideologul Kós Károly, care a manifestat sentimente antiromânești și antisemite, a fost decorat de dictatorul Miklós Horthy cu cea mai înaltă distincție a regimului, Crucea Apărării Naționale (Nemzetvédelmi Kereszt).
Așa-zisul „Plan Kós Károly” nu vizează întreaga populație a județelor României din regiunea istorică Transilvania, ci doar pe cetățenii români de etnie maghiară și concretizează „decizia guvernului ungar de a iniția un program de revitalizare economică pentru cetățenii maghiari din România” din zona intracarpatică.
În numitul „Plan Kós Károly” nu apare niciodată în mod explicit vreo referire la statul român, se vorbește doar despre Transilvania dislocată din geografia României și despre așa-zisul „Ținut secuiesc” prezentat ca o unitate administrativ-teritorială certă, iar partenerii nu sunt nici statul român și nici guvernul României[2].
În anul Centenar 2018, referindu-se la așa-zisul „Plan Kós Károly”, agenția maghiară de presă MTI a relatat că „Levente Magyar, secretar de stat pentru relaţiile cu parlamentul în cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior din Ungaria, a considerat important faptul că guvernul român a primit în mod pozitiv programul şi manifestă în continuare o atitudine pozitivă”.
Într-un interviu din decembrie 2019 acordat cotidianului Krónika, Hunor Kelemen, președintele UDMR, a afirmat cum că partea română și-ar fi dat acordul pentru programul inițiat de Ungaria pentru investițiile sale strategice pe termen mediu și și lung în afacerile „cetățenilor maghiari din România”. „Noul ministru de externe, Bogdan Aurescu are o atitudine ceva mai diferită faţă de cea a predecesorului său, dar nu în alt fel, decât de obicei”, a specificat Hunor Kelemen, în interviul din decembrie 2019.
În februarie 2020, oficialul român Csaba Ferenc Asztalos, președinte al Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, declara într-un interviu pentru postul Europa Liberă că Ungaria, prin așa-zisul plan „Kós Károly” derulat în cele 17 județe intra- și extracarpatice ale României, „în mod indirect preia din atribuțiile statului român și construiește o identitate națională pe un teritoriu, adică într-un bazin carpatic, care depășește granițele de stat”[3].
În anul 2021, fiind interpelat oficial, ministrul Afacerilor Externe al României a comunicat faptul că „Ministerul Afacerilor Externe a întreprins demersuri repetate pe lângă autoritățile ungare pentru a obține informații detaliate și pentru a clarifica modul de implementare concretă pe teritoriul României a așa-numitului „Program de Dezvoltare Economică a Ardealului” și a evidenția că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional. (…) Suplimentar s-a solicitat ca acest program să se deruleze cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și să fie implementat cu respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE”.[4]
Am constatat că niciodată un ambasador al Republicii Ungare în România nu a fost convocat pentru explicații în legătură cu derularea nestingherită în România, de către Republica Ungară, a așa-zisului „Plan Kós Károly” de intervenție economică în țara noastră.
De asemenea, nu au existat nicio Notă de protest a Ministerului Afacerilor Externe și nici a Guvernului României în legătură cu acest subiect.
Nu au existat nici declarații oficiale ale Guvernului și Președinției României.
Niciuna dintre autoritățile centrale ale statului român nu a sesizat oficial până în prezent organismele regionale, europene și internaționale din care România și Republica Ungară fac parte în legătură cu așa-zisul „Plan Kós Károly” desfășurat unilateral și nestingherit de către un stat străin în țara noastră.
Autoritățile centrale române, vizate public în declarații ale oficialilor maghiari sau ale unor cetățeni români de etnie maghiară membri ai UDMR, nu au formulat niciodată dezmințiri oficiale privind presupusul lor acord cu derularea de către un stat străin a așa-zisului „Plan Kós Károly” în țara noastră.
Vă aducem în atenție faptul că, potrivit Raportului privind tratamentul preferențial al minorităților naționale de către statul lor înrudit, adoptat de Comisia de la Veneția (Comisia pentru Democrație prin Drept, organism specializat al Consiliului Europei) cu ocazia celei de-a 48-a reuniuni plenare din 19-20 octombrie 2001, statele înrudite trebuie să ceară consimțământul prealabil al statului de reședință pentru acordarea de sprijin minorităților lor din alt stat.
În condițiile în care, din 2017 până în prezent, statul român nu a formulat un dezacord oficial în legătură cu desfășurarea de către Republica Ungară în România a așa-zisului planul subversiv „Kós Karoly”, lipsa unui asemenea dezacord oficial este principalul motiv pentru care Republica Ungară continuă să aplice nestingherit în țara noastră acest plan prin care sfidează legislația română în vigoare, autoritatea statului român, cadrul juridic bilateral și parteneriatul strategic româno-maghiar, precum și cadrul european și internațional în materie de relații dintre state și de asistență culturală acordată persoanelor aparținând minorităților înrudite..
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:
- Un punct de vedere oficial al Guvernului României și, respectiv, al Ministerului Afacerilor Externe despre așa-zisul „Plan Kós Károly” derulat nestingherit de către o putere străină în 17 județe intracarpatice ale țării noastre.
- Datele concrete la care Guvernul României și, respectiv, MAE au întreprins demersuri repetate pe lângă autoritățile ungare pentru a obține informații detaliate și pentru a clarifica modul de implementare concretă pe teritoriul României a așa-numitului „Program de Dezvoltare Economică a Ardealului” și a evidenția că acordarea de asistență economică depășește sfera tratamentului preferențial care poate fi oferit de către un stat pentru minoritatea sa înrudită de pe teritoriul altui stat, conform standardelor acceptate la nivel internațional. Vă rugăm să specificați care au fost, de fiecare dată, răspunsurile părții maghiare și să ne prezentați copii după demersurile părții române și răspunsurile părții maghiare.
- Datele concrete la care Guvernul României și, respectiv, MAE au solicitat părții maghiare ca așa-zisului planul subversiv „Kós Karoly” să se deruleze cu implicarea autorităților române, în mod transparent și nediscriminatoriu, și să fie implementat cu respectarea legislației române și a regulilor aplicabile pieței interne UE. Vă rugăm să specificați care au fost, de fiecare dată, răspunsurile părții maghiare și să ne prezentați copii după demersurile părții române și răspunsurile părții maghiare.
- Dacă Guvernului României și/sau MAE vor formula sau nu un dezacord oficial și dacă da, când anume, în legătură cu desfășurarea de către Ungaria a așa-zisului plan subversiv „Kós Károly” derulat nestingherit de către Ungaria în ultimii 7 ani în 17 județe ale României.
- Dacă Guvernul României și, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe, au fost sau nu sesizate oficial de către Serviciul Român de Informații – organul de stat specializat în obținerea datelor referitoare la securitatea națională, asupra subiectului cunoaşterii, prevenirii şi contracarării așa-zisului plan „Kós Károly”, derulat unilateral și nestingherit în țara noastră de către o putere străină și care, în opinia noastră, reprezintă o ameninţare la adresa siguranţei și intereselor naţionale ale României. În cazul unui răspuns afirmativ la acest punct al întrebării parlamentare, vă rugăm să precizați dacă, prim-ministrul României și/sau, respectiv, ministrul Afacerilor Externe au sesizat sau nu asupra acestei amenințări, conform legii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Președinția României, alte autorități și organe ale administrației publice și ce propuneri concrete de contracare a așa-zisului plan „Kós Károly” au formulat aceștia.
Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.
Vă rugăm să transmiteți răspunsurile dumneavoastră în scris.
[1] documentul are un total de 60 de pagini și este disponibil pe internet în limbile maghiară și engleză: https://wekerle.org/wp-content/uploads/2020/02/kos-karoly-english-version.pdf.
[2] „Planul de acțiune finală bazat pe principiile acestui document va fi posibilă prin colaborarea dintre guvernul Ungariei, UDMR, reprezentanții bisericilor ungurești istorice din Transilvania, respectiv asociațiile fermierilor unguri din România și a Uniunii oamenilor de afaceri maghiari din România”.
[3] https://romania.europalibera.org/a/ungaria-preia-din-atribu%C8%9Biile-statului-rom%C3%A2n-%C3%AEn-transilvania-interviu-cu-%C8%99eful-cncd-asztalos-csaba/30440009.html
[4] https://www.senat.ro/PDFIntrebari/bluratr%2017%2002%20Neagu%20Ionut%2041%20c.pdf
Comments are closed