EXPUNERE DE MOTIVE
| Secțiunea 1 Titlul prezentului act normativ |
| Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal privind unele măsuri fiscale cu scopul redresării demografice prin încurajarea natalității prin deduceri personale din venituri salariale |
| Secțiunea a 2–a Motivul emiterii actului normativ |
| 1. Descrierea situației actuale |
Situația demografică a României
Situația demografică a României este una critică, atât ca număr total de persoane, cât și ca numărul persoane active din punct de vedere economic, dar mai ales copii. Contextul economic precar, combinat cu o fiscalitate dintre cele mai ridicate, a determinat o descreștere abruptă a numărului de nou născuți (rata fertilității), dar și o creștere a emigrației spre țările mai dezvoltate, mai ales a tinerilor.
Toate acestea au rezultate negative dintre cele mai grave, dintre care amintim:
- Un sistem public de pensii nesustenabil, în ciuda creșterii repetate a vârstei de pensionare;
- Lipsa forței de muncă de toate categoriile – de la supra-calificată la necalificată;
- Școli preuniversitare și universitare desființate sau cu un număr tot mai redus de elevi/studenți, având ca efect migrația profesorilor, scăderea calității învățământului și a cercetării;
- Un mediu economic nerentabil, precar, având ca efect o emigrație foarte mare, acest lucru accentuând situație demografică;
- Depopularea și îmbătrânirea accentuată reprezintă probabil cea mai mare vulnerabilitate în materie de securitate a țării.
Fenomenul îmbătrânirii demografice este prezent, în mod deosebit, în Europa, unde se înregistrează un declin natural și o îmbătrânire excesivă a populației. După aproape 30 de ani de la schimbările politice, economice și sociale care au marcat Europa la sfârșitul deceniului al nouălea și începutul deceniului al zecelea, peisajul economic și social al ţărilor central și est europene – între care și România – s-a modificat radical, iar ceste schimbări şi-au pus amprenta și asupra evoluțiilor demografice. Două fenomene au contribuit la accelerarea rapidă a îmbătrânirii populației în aceste țări – scăderea natalității și creșterea migrației internaționale.
Spre susținerea celor expuse mai sus vom expune în continuare câteva date statistice.
1. Structura populației. Evoluția în raport cu țările Europei
1.1. Perioada 1990 – 2004
1.1.1. Structura pe grupe de vârstă și raportul de dependență
Ponderea tinerilor în vârstă de 0-14 ani: de pe locul 6 între cele mai tinere țări pe locul 19 (1990-2004).
În anul 1990, cu o pondere a populației tinere (0-14 ani) de 23,7% în totalul populației, România se afla printre cele mai tinere țări (locul 6) prin prisma acestui criteriu, fiind întrecută de Irlanda cu 27,4%, Cipru 26%, și Polonia, Slovacia și Islanda cu ponderi în jurul a 25%. Cele mai reduse ponderi ale populației tinere înregistrau Germania 16%, Italia 16,8%, Danemarca, Luxemburg, Austria și Suedia cu aproximativ 17%. Ponderea populației tinere din România din anul 1990 era net superioară mediei EU 25: 23,7% față de 19,2%. Vom ajunge în 2004 la aceeași cifră cu media EU 25: 16,4%, România clasându-se pe locul 19. Cele mai tinere țări în 2004 erau Islanda, Irlanda, Macedonia și Cipru, cu ponderea tinerilor cu vârste de 0-14 ani peste 20%, în timp ce cele mai sărace țări cu populație tânără erau: Italia, Bulgaria, Spania, Slovenia și Germania (cu ponderi sub 15%).
| 2. Schimbări preconizate |
| Până la momentul actual, pentru creșterea natalității și diminuarea riscului de sărăcie asupra gospodăriilor, statul român a adoptat doar măsuri de tip asistențialist, care având un cost de colectare și redistribuire foarte mare, încurajând în anumite situații ne-munca, au fost foarte ineficiente. Ca atare politici fiscale care să reducă taxarea progresiv, în raport cu numărul de persoane aflate în întreținere se impun ca o necesitate. Acest tip de măsuri fiscale au un cost aproape nul de implementare și un cost zero de colectare și redistribuire. Încurajând în mod direct natalitatea și munca, ele vor avea un efect benefic și asupra bugetului țării. Ca primă etapă în acest demers, considerăm oportună modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în sensul majorării reducerilor personale în cazul veniturilor din salarii și a celor asimilate acestora. În prezent, aceste reduceri sunt mai degrabă simbolice și, mai mult, ele sunt condiționate de un nivel al veniturilor salariale foarte redus, nefiind aplicabile la marea majoritate a salariaților, indiferent de numărul de persoane aflate în întreținere și, implicit, de venit net per membru de familie. |
| 22.Impactul asupra întreprinderilor mici și mijlocii. a) Se va prezenta rezultatul cu privire la aplicarea testului întreprinderilor mici și mijlocii, precum și avizul obținut în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, de la Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii, anterior transmiterii actului spre avizare pe circuitul interministerial. Se va indica procentul pe care îl dețin întreprinderile mici și mijlocii în cadrul afectat de măsura legislativă, precum și impactul acesteia asupra activităților întreprinderilor mici și mijlocii din domeniul respectiv. | Nu este cazul |
| 3. Impactul social | Prezentul act normativ propune măsuri care vor conduce la asigurarea unui climat social mai echitabil, mai favorabil dezvoltării economice, printr-o impozitare în raport cu venitul per membru de familie. |
| 4. Impactul asupra mediului | Nu este cazul |
| 5. Alte informaţii | Nu este cazul |
Secţiunea a 3–a
Impactul socio-economic al prezentului act normativ
| 1. Impactul macroeconomic | Prezentul act normativ propune măsuri care vor conduce la asigurarea unui climat macroeconomic mai bun prin încurajarea natalitatăţii, concomitent cu încurajarea muncii, având un efect benefic asupra sectorului economic prin creșterea forței de muncă disponibile, creșterea consumului, reducerea emigrației, șamd. |
| 2. Impactul asupra mediului de afaceri | Prezentul act normativ propune măsuri care vor conduce la asigurarea unui mediu de afaceri mai bun prin încurajarea natalitatăţii, concomitent cu încurajarea muncii, având un efect benefic asupra sectorului economic prin reducerea lipsurilor de pe piața forței de muncă din România, creșterea consumului, reducerea emigrației, încurajarea imigrației de familii tinere dornice de muncă, șamd. |
| 21. Impactul asupra sarcinilor administrative. a) Se va cuantifica impactul net alsarcinilor administrative, evidențiindu-se atât costurile administrative generate de noul act normativsaude modificarea legislativă, cât și de costurile administrative eliminate. Simplificarea procedurilor administrative. | Nu este cazul |
Secţiunea a 4–a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani)
– mii Lei –
| Indicatori | Anul curent | Următorii 4 ani | Media pe 5 ani | |||
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
| 1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit b) bugete locale: (i) impozit pe profit c)bugetul asigurărilor sociale de stat: (i)contribuţii de asigurări | La nivelul anului 2019 existau un număr de 56.015 gospodării cu 4 sau mai mulți copii, cu un venit mediu lunar brut per persoană de aprox. 1000 lei. Numărul de familii cu 4 sau mai mulți copii a fost în scădere în 2019 față de 2018 cu peste 10.000 de familii! Ca atare, în anul 2021 numărul de familii cu 4 sau mai mulți copii preconizăm că este sub 40.000. Având în vedere că în marea majoritate a cazurilor, per familie, sunt două persoane active economic, rezultă că ele deja beneficiază de reducerea bazei de impozitare. Putem concluziona că impactul bugetar (impozit pe profit) va fi foarte mic (până la 4 – 5 milione de euro lunar) în primii ani de aplicare a modificării legislative. Însă el va fi echilibrat financiar prin îmbunătățirea climatului economic și social: creșterea natalității, reducerea emigrației, reîntoarcerea multora dintre familiile tinere emigrante, orientarea spre muncă, iar nu spre ajutor social, creșterea forței de muncă disponibile, creșterea consumului, șamd. Începând cu anul 2 sau 3 de la aplicarea prezentei propuneri legislative, apreciem că impactul asupra bugetului de stat, dar și asupra celor locale, va fi puternic pozitiv datorită factorilor enunțați anterior. | |||||
| 2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/ minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri și servicii b) bugete locale: (i)cheltuieli de personal (ii) bunuri și servicii c)bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri și servicii | Nu este cazul |
| 3. Impact financiar, plus/ minus, din care: a) buget de stat b) bugete locale | impactul bugetar (impozit pe profit) va fi foarte mic (până într-un milion de euro anual) în primii ani de aplicare a modificării legislative. Însă el va fi echilibrat prin îmbunătățirea climatului economic și social: creșterea natalității, reducerea emigrației, orientarea spre muncă, iar nu spre ajutor social, creșterea forței de muncă disponibile, creșterea consumului, șamd. Începând cu anul 2 sau 3 de la aplicarea prezentei propuneri legislative, apreciem că impactul asupra bugetului de stat, dar și asupra celor locale, va fi puternic pozitiv datorită factorilor enunțați anterior. |
| 4. Propuneri pentru acoperirea creșterii cheltuielilor bugetare | Nu este cazul |
| 5. Propuneri pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare | Nu este cazul |
| 6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor veniturilor și/sau cheltuielilor bugetare |
| 7. Alte informații | Prezentul proiect de lege nu presupune impact financiar. |
Secţiunea a 5–a
Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare
| 1. Masuri normativenecesarepentru aplicarea prevederilor prezentului act normativ: a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a prezentului act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii. | Nu este cazul |
| 11.Compatibilitatea prezentului act normativ cu legislaţia în domeniul achiziţiilor publice. a) impact legislativ-prevederi de modificare și completare a cadrului normativ în domeniul achizițiilor publice, prevederi derogatorii. b) norme cu impact la nivel operațional/tehnic-sisteme electronice utilizate în desfășurarea procedurilor de achiziție publică, unități centralizate de achiziții publice, structura organizatorică internă a autorităților contractante. | Nu este cazul |
| 2. Conformitatea prezentului act normativ cu legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi comunitare. | Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 3. Masuri normative necesare aplicării directe a actelor normative comunitare | Prezentul act normativ nu necesită măsuri normative necesare aplicării proiectului de act normativ. |
| 4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene | Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect. |
| 5. Alte acte normative și/sau documente internaţionale din care decurg angajamente | Nu au fost identificate acte/documente internaționale din care să decurgă angajamente. |
| 6. Alte informaţii | Nu este cazul |
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ
| 1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii neguvernamentale, institute de cercetare și alte organisme implicate | Nu este cazul | ||
| 2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc consultarea, precum și a modului în care activitatea acestor organizaţii este legată de obiectul prezentului act normativ | Nu este cazul | ||
| 3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice locale, în situaţia în care prezentul act normativ are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii de Guvern nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative | Proiectul de act normativ nu conține obligații în sarcina autorităților publice locale. | ||
| 4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente | Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect. | ||
| 5. Informații privind avizarea de către: a) Consiliul Legislativ b) Consiliul Suprem de Apărare al Țării c) Consiliul Economic și Social d) Consiliul Concurenței e) Curtea de Conturi | Nu este cazul | ||
| 6. Alte informații | Nu au fost identificate. | ||
Secţiunea a 7–a
Activităţi de informare publică privind elaborarea și implementarea prezentului act normativ
| 1. Informarea societății civile cu privire la necesitatea elaborării prezentului act normativ | Nu este cazul |
| 2. Informarea societății civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării prezentului act normativ, precum și efectele asupra sănătății și securități cetățenilor sau diversității biologice | Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect |
| 3. Alte informații | Nu au fost identificate |
Secțiunea a 8–a
Măsuri de implementare
| 1. Măsuri de punere în aplicare a prezentului act normativ de către autoritățile administrației publice centrale și/ sau locale – înființarea unor noi organisme sau extinderea competentelor instituțiilor existente | |
| 2. Alte informații | Nu au fost identificate |
Faţă de cele prezentate, a fost promovat prezentul proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal privind unele măsuri fiscale cu scopul redresării demografice prin încurajarea natalității prin deduceri personale din venituri salariale.
LEGE
Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal privind unele măsuri fiscale cu scopul redresării demografice prin încurajarea natalității prin deduceri personale din venituri salariale
Parlamentul României adopă prezenta lege:
Art. I:
Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și completează după cum urmează:
Articolul 77 alineat (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
(1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a) și alin. (2) au dreptul la deducerea din veniturile brute lunare din salarii a unei sume sub formă de deducere personală, acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile pentru veniturile din salariile cumulate de la toate locurile de muncă.
Articolul 77 alineat (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
(2) Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii, deducerile personale se stabilesc potrivit următorului tabel:
| Persoane aflate în întreținere | Cuantum deducere personală |
| 1 | o jumătate din salariul minim brut |
| 2 | 2 salarii minime brute |
| 3 | 5 salarii minime brute |
| 4 | 10 salarii minime brute |
| 5 | 15 salarii minime brute |
| 6 | 20 salarii minime brute |
| 7 | 25 salarii minime brute |
| 8 | 30 salarii minime brute |
| 9 | 35 salarii minime brute |
| 10 | 40 salarii minime brute |
| 11 | 45 salarii minime brute |
| 12 și peste 12 | 50 salarii minime brute |
Articolul 77 alineat (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
(3) Persoana în întreținere poate fi soția/soțul, copiii sau alți membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soțului/soției acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei venituri, impozabile și neimpozabile, nu depășesc lunar salariul minim brut pe ţară, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 62 lit. o), w) și x) și/sau a pensiilor de urmaș cuvenite conform legii, precum și a prestațiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
La articolul 77, după alineat (8) se introduce alineatul (9), care va avea următorul cuprins:
(9) Persoanele fizice prevăzute la art. 77 alin. (1), pentru fiecare copil pe care l-au avut în întreținere timp ce cel puțin 10 ani consecutivi, dar pe care nu-l mai au în întreținere, au dreptul la o pătrime din deducerea prevăzută la art. 77 alin. (2) și după ce copilul nu s-a mai aflat în întreținerea acelor persoanelor fizice.
La articolul 77, după alineat (9) se introduce alineatul (10), care va avea următorul cuprins:
(10) În cazul unei familii monoparentală, deducerea personală calculată conform Art. 77 alin. (2) se dublează.
La articolul 77, după alineat (10) se introduce alineatul (11), care va avea următorul cuprins:
(11) Deducerea personală se plafonează la o valoare maximă egală cu 50 salarii minime brute pe ţară aflate în vigoare în luna pentru care se realizează veniturile.
Art. II:
La propunerea Ministerului Finanțelor Publice, Guvernul adoptă normele de aplicare ale prezentei legi în termen de 30 de zile de la publicare.
Art. III:
Prezenta lege intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2022.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Nu există răspunsuri