Claudiu-Richard Târziu – Întrebare parlamentară – Aducerea pe agenda bilaterală a chestiunii privind retrocedarea de către Guvernul de la Chișinău a proprietăților Mitropoliei Basarabiei spoliate de statul sovietic ocupant și reacțiile oficialilor de la Chișinău în acest subiect.

Adresată:  Domnului Nicolae-Ionel CIUCĂ, prim-ministru al României

                   Domnului Bogdan-Lucian AURESCU, ministru al Afacerilor Externe

De către: Senator Claudiu-Richard TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni

Circumscripția electorală: nr. 42 București

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Data: 15/12/2021

Obiectul întrebării: Aducerea pe agenda bilaterală a chestiunii privind retrocedarea de către Guvernul de la Chișinău a proprietăților Mitropoliei Basarabiei spoliate de statul sovietic ocupant și reacțiile oficialilor de la Chișinău în acest subiect.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimate domnule ministru,

În răspunsul la o întrebare parlamentară anterioară[1] adresată prim-ministrului României și ministrului Afacerilor Externe, având ca obiect Restituirea proprietăților Mitropoliei Basarabiei– prioritate a condiționărilor rezonabile pentru acordarea de ajutor nerambursabil Republicii Moldova, ni s-au transmis, între altele, la 27 aprilie 2021[2], următoarele:

„În ceea ce privește situația Mitropoliei Basarabiei, vă asigur că statul român are permanent în atenție evoluțiile pe acest subiect și a încurajat în permanență, în decursul anilor, autoritățile de la Chișinău să ia măsurile necesare pentru asigurarea deplinei libertăți religioase și a unui tratament nediscriminatoriu Mitropoliei Basarabiei, preoților și credincioșilor ei. În toate contactele bilaterale relevante, am încurajat Republica Moldova să depună mai multe eforturi pentru aplicarea măsurilor deja asumate prin angajamente internaționale sau cuprinse în legislația internă, pentru asigurarea drepturilor omului și libertăților fundamentale. România s-a alăturat (martie 2010) consensului la adoptarea rezoluției finale prin care Comitetul Miniștrilor Consiliului Europei a decis să închidă supravegherea executării hotărârii CEDO din 13 decembrie 2001, prin care a fost constatată încălcarea, de către Republica Moldova, a libertății de religie și a dreptului la un recurs efectiv în cazul tratamentului aplicat Mitropoliei Basarabiei (art. 9 și 13 ale Convenției pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale) și în urma căreia Mitropoliei Basarabiei i s-a recunoscut personalitatea juridică. (…) Problematica recuperării de către Mitropolia Basarabiei a patrimoniului confiscat de autoritățile sovietice reprezintă în continuare un punct important pe agenda bilaterală și am solicitat cu insistență rezolvarea de către autoritățile de la Chișinău a tuturor problemelor cu care se confruntă Mitropolia Basarabiei. (…) Vă asigur că situația Mitropoliei Basarabiei se va afla și în continuare în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și că vom continua demersurile necesare în sprijinul soluționării solicitărilor legitime ale Mitropoliei Basarabiei, atât prin abordarea temei pe agenda contactelor bilaterale, cât și în contextul dialogului relevant dintre UE și Chișinău și în cadrul organizațiilor internaționale”.

Observăm că, ulterior prezentării acestui răspuns, mai mulți oficiali de la Chișinău au întreprins vizite oficiale la București. Astfel, la 23 noiembrie 2021, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a vizitat Președinția României, ocazie cu care au fost făcute declarații oficiale. De asemenea, la 23 noiembrie 2021, ministrul Afacerilor Externe și al Integrării Europene de la Chișinău, Nicolae Popescu, a semnat, împreună cu ministrul Afacerilor Externe al României, Foaia de parcurs privind domeniile de cooperare România – Republica Moldova, document care, între altele, include ca direcție de comună asumată „consolidarea comunității de limbă, istorie și cultură dintre România și Republica Moldova”. Potrivit comunicatelor oficiale și declarațiilor de presă, subiectul restituirii proprietăților Mitropoliei Basarabiei spoliate de statul sovietic ocupant și deținute în prezent de statul Republica Moldova, ca succesor local și în parte al fostei URSS, nu s-a aflat pe agenda acestor întrevederi oficiale.

La 9 decembrie 2021, prim-ministrul de la Chișinău, Natalia Gavrilița, a efectuat o vizită oficială la București, având întrevederi cu prim-ministrul României și alți oficiali. Cu această ocazie s-a stabilit organizarea unei noi ședințe comune a guvernelor de la București și Chișinău, la începutul anului 2022. De asemenea, potrivit comunicatelor oficiale și declarațiilor de presă, subiectul retrocedării de către guvernul de la Chișinău a proprietăților Mitropoliei Basarabiei, deținute abuziv de statul Republica Moldova, nu a figurat pe agenda întrevederilor oficialilor români cu prim-ministrul Natalia Gavrilița.

Subliniem faptul că statul Republica Moldova este succesor local și în parte a fostei URSS, fiind responsabil, în teritoriul său, pentru repararea actelor de injustiție comise de statul pe care îl succede oficial, precum și faptul că Mitropolia Basarabiei este recunoscută oficial, din anul 2004, drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv, ceea ce presupune revenirea la situaţia anterioară anului 1945. Lipsită de baza sa materială și economică, Mitropolia Basarabiei este limitată în posibilitățile ei ca actor social de primă importanță în societatea de dincolo de Prut și ca factor integrator activ al spațiului lingvistic, istoric, spiritual și cultural comun al României și Republicii Moldova. Subliniem, de asemenea, că dreptul de proprietate este, în accepție europeană, un drept fundamental, a cărei respectare de către autoritățile de la Chișinău ar trebui să facă obiectul preocupărilor constante ale părții române. Aplicat Mitropoliei Basarabiei, respectarea dreptului fundamental de proprietate ar putea însemna trecerea Chișinăului de la vorbe la fapte, constituind o formă de desovietizare, decomunizare și integrare europeană autentică, nu doar declarativă.

Reiterând cererea ca partea română să acorde o atenție prioritară chestiunii retrocedării proprietăților Mitropoliei Basarabiei și având în vedere cele expuse mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți punctual:

  1. Dacă, în marja vizitelor oficiale la București ale președintelui Maia Sandu și ministrului Afacerilor Externe și al Integrării Europene, Nicolae Popescu (23 noiembrie 2021), și a prim-ministrului Natalia Gavrilița (9 decembrie 2021), partea română (reprezentată oficial de președintele Klaus Iohannis, prim-miniștrii Florin-Vasile Cîțu și Nicolae-Ionel Ciucă și ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu) a abordat sau nu în mod expres, conform asigurărilor oficiale primite anterior, chestiunea restituirii de către Republica Moldova a proprietăților imobiliare și arhivistice ale Mitropoliei Basarabiei, spoliate de fosta URSS.
  • În eventualitatea unui răspuns afirmativ la punctul precedent, care a fost, în fiecare caz aparte, reacția celor trei oficiali de prim rang de la Chișinău în legătură cu acest subiect abordat de către reprezentanții oficiali ai părții române.
  • Dacă partea română va propune sau nu includerea chestiunii retrocedării proprietăților Mitropoliei Basarabiei deținute abuziv de către statul Republica Moldova pe agenda ședinței comune a guvernelor de la București și Chișinău stabilită pentru începutul anului 2022.

[1] https://www.senat.ro/PDFIntrebari/bluratIntreb%20CRTirziu218%20a.pdf

[2] https://www.senat.ro/PDFIntrebari/b%20r%2031%2003%20tarziu%20218%20a.pdf

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Marcel Boloș refuză să vină în Parlament pentru a da explicații cu privire la situația economică dezastruoasă și la ultimele măsuri luate de ministerul de Finanțe, care nu fac decât să îi sărăcească și mai mult pe români. Concret, ministrul de Finanțe ar fi trebuit să […]
George Simion Meritocratia AUR
Peste 700 de români, specialiști în domenii cheie pentru țară, au aplicat pe LinkedIn la programul „Meritocrația conduce România”, lansat în urmă cu doar trei zile de președintele AUR, George Simion. Sunt români specializați în tehnologie, educație, sănătate, oameni cu experiență vastă, care vor să dea […]
claudiu-tarziu
Senatorul Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor, critică în termeni foarte duri “Codul de conduită pentru prevenția și sancționarea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură”, document adoptat de Ministerul Educației și intrat recent în vigoare. “Conform prevederilor acestui document, […]
AUR Chișinău candidații la alegerile europarlamentare
Alianța pentru Unirea Românilor și-a prezentat duminică, 21 aprilie, la Chișinău, în Republica Moldova, într-un eveniment inedit, o parte dintre candidații pentru alegerile europarlamentare care se vor desfășura pe data de 9 iunie 2024. La evenimentul organizat la Chișinău, la care au participat peste 300 de […]
AUR mașini medici mediul rural
Alianța pentru Unirea Românilor pune la dispoziția medicilor de familie 40 de mașini pe care să le folosească pentru deplasările în teritoriu. Primele două mașini au fost deja redirecționate medicilor de familie din Mureș și Teleorman, în cadrul unui eveniment care a avut loc în fața […]
Regimul de la Kiev, prin intermediul serviciului său de spionaj militar HUR, se amestecă grosolan în treburile interne ale României, în campania electorală în curs. Totodată, Kievul urmărește și intimidarea românilor din Ucraina, precum și intimidarea Patriarhiei Române. Presa de la Kiev, citând ca sursă serviciul […]