CĂTRE,
BIROUL PERMANENT AL SENATULUI
În conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) și ale art. 75 din Constituția României, republicată, precum și cu prevederile art. 92 alin. (2) și (4) din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm propunerea legislativă intitulată „Lege pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal” spre dezbatere și adoptare.
În temeiul art. 111 alin. (1) din Constituția României, republicată, vă adresăm rugămintea de a solicita Guvernului să comunice punctul de vedere asupra prezentei propuneri legislative, precum și informații privind implicațiile bugetare generate de aceasta – fișă financiară.
De asemenea, adresăm rugămintea de a solicita avizele Consiliului Legislativ și Consiliului Economic și Social.
INIȚIATORI:
Deputat AUR Ciprian-Constantin Paraschiv ___________________
Deputat AUR Coman Dragoș-Florin ___________________
Deputat AUR Monica Iagăr ___________________
EXPUNERE DE MOTIVE
Context
Legea nr. 34/2023 a introdus prevederea potrivit căreia, contravaloarea abonamentelor pentru accesul la facilități sportive suportată de angajatori pentru angajați este considerată cheltuială deductibilă, într-un cuantum de maxim 400 de euro anual per angajat.
Această măsură a avut ca obiectiv principal promovarea unui stil de viață sănătos prin încurajarea activității fizice regulate, precum și stimularea sportului și a economiei conexe.
Totodată, măsura a fost justificată printr-o serie de beneficii directe și indirecte asupra bugetului de stat și economiei naționale.
Impactul reducerii deductibilității
Cu toate acestea, decizia ulterioară de reducere a pragului de deductibilitate la 100 de euro anual per angajat a diminuat considerabil atractivitatea măsurii, devenind aproape inaplicabilă, dat fiind că acest nivel nu reflectă realitățile pieței, unde nu există operatori care să practice tarife atât de reduse.
În plus, măsura nu a avut suficient timp pentru a produce efectele scontate, întrucât a fost în vigoare mai puțin de un an.
Totodată, marii angajatori, care ar fi fost principalii actor implicați în implementarea acestei facilități fiscale, nu au avut oportunitatea de a include măsura în planificările lor bugetare anuale, ceea ce a limitat considerabil aplicabilitatea și impactul său în practică.
Studii și date privind importanța activității fizice pentru sănătatea publică
Nevoia pentru o abordare preventivă compusă din servicii constând în acces la facilități sportive și de recuperare este tot mai mare, având în vedere faptul că acestea reprezintă metode eficiente și autonome de îmbunătățire a sănătății, având în vedere că acestea pot fi utilizate independent de alte tipuri de servicii.
Potrivit raportului anual State of Health in the EU – Romania, din anul 2023, rata mortalității evitabile prin prevenție și a mortalității din cauze tratabile sunt foarte ridicate.
Rata mortalității evitabile prin prevenție a fost a treia cea mai ridicată din UE în 2018, ceea ce indică necesitatea de a îmbunătăți eforturile de promovare a sănătății și a prevenției, iar pe termen lung, măsura va reduce costurile cu spitalizarea și tratamentele bolilor cronice cauzate de sedentarism, reflectându-se în beneficii bugetare generale.
Aceste aspecte sunt susținute și de studii recente, care prezintă situația actuală în mod specific, evidențiind beneficiile continue ale extinderii măsurii.
Astfel, Organizația Mondială a Sănătății a inclus sedentarismul pe lista celor zece principale cauze de deces la nivel global, iar în vederea combaterii sedentarismului, organizația recomandă praguri minime ale activității fizice pentru toate categoriile de populație (copii și adolescenți, adulți, vârstnici, femei gravide, persoane cu dizabilități sau alte afecțiuni), acest set de măsuri fiind destinat să servească forurilor decizionale în dezvoltarea politicilor de creștere a nivelului de activitate fizică și de reducere a comportamentelor sedentare.
Recomandări similare privind nivelul minim de activitate fizică pentru fiecare grupă de vârstă sau populație au fost emise și de către Departamentul pentru Sănătate al Statelor Unite.
Astfel, nivelurile de activitate fizică la adulți și populațiile în vârstă rămân cu mult sub recomandările OMS, bărbații români reprezentând populația din UE care raportează cele mai mari rate de obezitate (58%).
O situație de interes o reprezintă și faptul că țările din Europa de Est alocă un procent mai mic din PIB asistenței medicale în comparație cu Europa de Vest, ceea ce duce la resurse limitate pentru gestionarea afecțiunilor care pot fi prevenite (România: 10%; UE23: 13%).
De asemenea, problemele de sănătate care pot fi prevenite (de exemplu, obezitatea, inactivitatea fizică) contribuie semnificativ la costurile generale ale asistenței medicale, pe când țările cu politici proactive de prevenire raportează cheltuieli de sănătate mai mici în timp (România: aprox. 3% din cheltuielile pe sănătate se duc înspre prevenție; UE27: aprox. 4.5%).
Totodată, bolile care pot fi prevenite reprezintă o parte substanțială a mortalității și a presiunii asistențiale medicale (24% din decesele din UE), conform OECD.
Astfel, activitatea fizică practicată în mod regulat are efecte benefice dovedite în privința copiilor și adolescenților (îmbunătățirea sistemului osos, a funcțiilor cognitive și respiratorii, reducerea riscului de depresie), a adulților (scăderea incidenței bolilor cardiovasculare, a hipertensiunii și diabetului, a riscului de cancer, demență, îmbunătățirea activității cognitive, a calității somnului și reducerea riscului de depresie), a persoanelor vârstnice (reducerea riscului de cădere și a leziunilor cauzate de acestea) și a persoanelor ce suferă de alte afecțiuni (reducerea riscului de deces în cazul cancerului la sân, colorectal sau de prostată, îmbunătățirea calității vieții în cazul persoanelor ce suferă de osteoartrită, reducerea hipertensiunii și evoluției bolilor în cazul bolilor cardiovasculare și diabetului, îmbunătățirea calității vieții în cazul persoanelor ce suferă de scleroză multiplă și îmbunătățirea abilităților cognitive în cazul persoanelor ce suferă de demență).
Cele mai recente raportări ale Organizației Mondiale a Sănătății privind factorii de risc sugerează că inactivitatea fizică crește toate cauzele mortalității și dublează riscul de boli cardiovasculare, diabet de tip II și obezitate și, totodată, crește riscurile de cancer de colon și de sân, hipertensiune arterială, tulburări lipidice, osteoporoză, depresie și anxietate.
Potrivit datelor furnizate de Eurostat, rata obezității în România este de 59%, cu 6 procente peste media europeană, acest nivel fiind îngrijorător, România aflându-se totodată sub media europeană și în ceea ce privește practicarea exercițiilor fizice.
Potrivit studiilor europene, aproximativ 44% din populația UE cu vârsta de peste 15 ani a raportat că a practicat sporturi aerobice cel puțin o dată pe săptămână, însă acest procent este departe de realitatea națională, unde doar 11% din populația analizată a practicat astfel de activități (în comparație cu țări precum Finlanda, Danemarca, Austria, Elveția și Islanda, unde media se situează în jurul a 70%).
Aceste țări s-au clasat, de asemenea, în fruntea clasamentului în ceea ce privește ponderea populației care desfășoară activități menite să consolideze sistemul muscular (peste 44% din populație), spre deosebire de România, unde mai puțin de 10% din populație a fost implicată în astfel de activități.
În ceea ce privește raportarea la nivel global, aproape 36% din adulți nu practică nicio activitate fizică în timpul liber, ceea ce se traduce printr-o statistică extrem de sumbră: aproximativ 1.6 milioane de morți sunt datorate anual sedentarismului.
Situația cheltuielilor guvernamentale și impactul economic
Referitor la cheltuielile guvernamentale cu sportul, pe cap de locuitor, România ocupă penultimul loc la nivelul UE, cu doar 34,19 Euro cheltuiți, în timp ce la nivelul UE media este de 124,10 Euro/cap de locuitor.
Din punct de vedere bugetar, în condițiile actuale, costurile guvernamentale medii/ persoană sunt în jur de 748 dolari/an, în lipsa unei abordări menite să reducă incidența bolilor cauzate de sedentarism fiind estimat (prin raportare la traiectoria anterioară) ca aceste costuri să crească până în 2050 la suma de 1078 dolari/an.
Din 2011 până în 2021, problemele cauzate de indicele de masă corporală ridicat au crescut cu mult, afectând sănătatea oamenilor cu 431,5 ani de viață sănătoasă pierduți la fiecare 100.000 de persoane.
Necesitatea adoptării unor politici axate pe promovarea unui stil de viață sănătos este cu atât mai importantă cu cât studiile realizate la nivel european au arătat că între cheltuielile bugetare alocate unei persoane active și cele alocate unei persoane inactive există o diferență de 29.9% și că, totodată, investirea sumei de 40 EUR/persoană în programe de stimulare a creșterii nivelului de activitate fizică a condus la o economie bugetară de 331 EUR/persoană menținută activă pe o durată de 12 luni și 678 EUR/persoană menținută activă pe o durată de 24 luni.
Sistemul privat de sănătate de asemenea evidențiază fezabilitatea măsurii, iar abonamentele medicale private deservesc 1,9+ milioane de români, demonstrând cererea crescută pentru opțiuni alternative de asistență medicală, conform PALMED si EY. Aceste abonamente includ în principal servicii preventive și de diagnostic, completând lacunele din sistemul public.
Astfel, extinderea deducerilor fiscale pentru sport ar putea completa pachetele private de sănătate, încurajând participarea la activități fizice.
Schimbări preconizate
Propunerea de reglementare dorește să promoveze activitatea fizică regulată, ca factor decisiv în prevenirea și tratarea bolilor cronice, precum bolile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, diabetul zaharat, cancerul de sân și de colon.
De asemenea, exercițiile fizice reduc riscul de hipertensiune arterială, exces de greutate și obezitate, având totodată un impact pozitiv asupra sănătății mintale și calității vieții.
Astfel, practicarea regulată a activităților fizice are potențialul de a influența pozitiv starea de sănătate a populației, atenuând efectele nocive ale sedentarismului.
În România, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces, fiind responsabile de aproximativ 58% din totalul deceselor înregistrate, iar cu titlu de exemplu, diabetul zaharat afectează 1 din 10 români, iar 3 din 10 prezintă prediabet, ambele afecțiuni fiind în mare parte asociate cu lipsa activității fizice.
La nivel global, se estimează că aproape 5 milioane de decese ar putea fi evitate anual dacă populația ar fi mai activă din punct de vedere fizic, în condițiile în care persoanele insuficient de active au un risc de deces cu 20% până la 30% mai mare comparativ cu cele care au un nivel adecvat de mișcare.
Studiile arată că între practicarea regulată a exercițiilor fizice și starea de sănătate a populației adulte există o legătură directă, influențând atât speranța de viață, cât și impactul asupra sistemului de sănătate, iar într-o lume în care stilul de viață sedentar devine tot mai prezent, prezenta inițiativă legislativă răspunde nevoii de mișcare constantă care să contribuie semnificativ la o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Astfel, încurajarea practicării sportului în rândul populației ar contribui semnificativ la atingerea obiectivelor de reducere a mortalității evitabile.
Conform raportului Comisiei Europene din 2023, România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității prin cauze prevenibile și tratabile din UE, ceea ce subliniază încă o dată nevoia de implementare a unor politici de prevenție eficiente, care să promoveze un stil de viață activ, să reducă factorii de risc asociați bolilor cronice.
Totodată, se vor reduce semnificativ costurile asociate tratamentelor și spitalizărilor pentru bolile cronice prevenibile prin practicarea sportului, generând economii considerabile pentru sistemul de sănătate.
Astfel, prin acest demers legislativ, se urmărește reducerea impactului negativ al sedentarismului și îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației, cu beneficii pe termen lung pentru societate și pentru sistemul medical.
Majorarea cotei TVA pentru sălile de sport din 2024 de la 5% la 19% conduce la estimări bugetare considerabil mai mari, ceea ce oferă un cadru favorabil pentru reintroducerea și extinderea acestor măsuri.
Totodată, măsura asigură o trasabilitate mai mare a fondurilor, întrucât sumele acordate prin intermediul acesteia vor fi 100% fiscalizate, aplicându-se noua cotă majorată de TVA, iar acest mecanism va contribui la creșterea veniturilor la bugetul de stat, consolidând astfel sustenabilitatea financiară a inițiativei și reducând fenomenul de evaziune fiscală.
Pe lângă aceste efecte directe, acordarea abonamentelor ar fi determinat și o serie de beneficii indirecte, cum ar fi:
- Îmbunătățirea performanțelor angajaților la locul de muncă, prin creșterea nivelului de energie și reducerea absențelor cauzate de problemele de sănătate;
- Dezvoltarea industriilor conexe industriei sportive și de sănătate, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare din impozitul pe profit și contribuțiile sociale;
- Crearea de noi locuri de muncă în industriile conexe, ceea ce ar contribui la creșterea veniturilor din taxele și contribuțiile sociale;
- Reducerea presiunii asupra sistemului public de sănătate, prin îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației;
- Creșterea colectării TVA, datorită extinderii bazei de contribuabili și stimulării consumului în acest sector.
În acest context, extinderea măsurii va contribui la reducerea cheltuielilor guvernamentale pe termen lung, având în vedere impactul semnificativ al sedentarismului asupra sănătății public, prin adoptarea unor politici axate pe promovarea unui stil de viață sănătos care va genera economii prin scăderea costurilor asociate cu bolile cronice, având și un efect pozitiv asupra sustenabilității sistemului de sănătate publică.
De asemenea, abordările preventive vor contribui la îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației, cu beneficii pe termen lung atât pentru indivizi, cât și pentru bugetul statului.
Analiză comparativă
BELGIA: Tichetele de sport sunt deductibile fiscal pentru angajatori și neimpozabile pentru angajați, în proporție de 100%.
ESTONIA: Începând cu ianuarie 2018, cheltuielile efectuate pentru îmbunătățirea stării de sănătate a angajaților nu sunt impozitate ca avantaj marginal dacă angajatorul oferă această opțiune tuturor angajaților. Cheltuielile scutite de taxe includ:
- taxa de participare la evenimente sportive publice;
- cheltuieli direct legate de utilizarea regulată a locurilor sportive sau de mobilitate;
- cheltuielile efectuate pentru întreținerea instalațiilor sportive existente ale angajatorului;
- cheltuielile pentru serviciile unui terapeut de reabilitare, fizioterapeut, terapeut ocupațional, logoped clinic sau psiholog clinic înregistrați în registrul de stat al profesioniștilor din domeniul sănătății sau acreditați de un organism profesional corespunzător;
- primele de asigurare de sănătate din cadrul unui contract de asigurare medicală;
- Stimulentele fiscale se extind și asupra cheltuielilor de sănătate și sport efectuate în afara Estoniei.
SUEDIA
- Beneficiile de îngrijire a sănătății prin sport (indemnizația de sănătate) oferite de angajatori personalului sunt scutite de impozit, pentru o valoare maximă de 5.000 SEK/an (aproximativ 472 Euro/an), inclusiv TVA, sau pentru o activitate ocazională de wellness de maximum 1.000 SEK (aproximativ 94,34 Euro/activitate), TVA inclus.
- Indemnizația de sănătate reprezintă o sumă fixă pe care angajatorul o oferă angajaților pentru cheltuieli legate de exerciții fizice și alte activități de sănătate, conform alegerii acestora.
CEHIA: Principalul furnizor de tichete valorice din Cehia, Sodexo, a integrat oferta de tichete sportive care pot fi oferite angajaților ca beneficii extra-salariale.
POLONIA: Principalul furnizor de tichete valorice din Polonia, Sodexo, a integrat oferta de tichete sportive care pot fi oferite angajaților ca beneficii extra-salariale.
Toate aceste măsuri comparative la nivelul statelor membre UE se reflectă în speranța de viață a cetățenilor acestor țări și în impactul asupra cheltuielilor cu serviciile de spitalizare.
În 2019, aproximativ 44% din cheltuielile pentru sănătate din România au fost alocate serviciilor spitalicești (o creștere de 3 puncte procentuale comparativ cu 2010), reprezentând cea mai mare pondere la nivelul țărilor UE, unde media este de 20%.
În acest context, măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor care necesită spitalizare și de creștere a speranței de viață a românilor ar trebui să devină imperative.
Având în vedere că practicarea sportului și a activităților fizice s-a dovedit științific benefică pentru sănătate, adoptarea unor măsuri concrete, directe sau indirecte, de încurajare a sportului ar trebui să fie un obiectiv strategic al României pentru îmbunătățirea sănătății populației.
Astfel, industria sportivă din România ar putea deveni un motor important de creștere a stării de sănătate a românilor și un generator de venituri suplimentare la PIB.
Impact Bugetar
Pierderile din impozitul pe profit al angajatorilor, calculate la 16% din volumul abonamentelor plătite de firme pentru angajați, se ridică la aproximativ 4.985 milioane RON în 2026 și cresc la aproximativ 25,541 milioane RON în 2031, pe fondul creșterii numărului de utilizatori.
Cu toate acestea, ca urmare a adoptării măsurii, se preconizează o creștere medie de 12,6% a numărului total de abonați, comparativ cu o creștere estimată de doar 6,6% a numărului de abonați în absența măsurii, ceea ce permite compensarea pierderilor din impozitul pe profit prin câștiguri suplimentare din alte surse.
Se estimează un câștig suplimentar din impozitul pe venit al operatorilor de fitness, care se va ridica la aproximativ 285,000 RON în 2026 și 2,169 milioane RON în 2031, precum și o creștere a încasărilor din TVA, de la aproximativ 5,415 milioane RON în 2026 la 41,224 milioane RON în 2031.
Astfel, impactul bugetar global este unul pozitiv, cu un surplus de 714,400 RON în 2026 și o creștere până la 17,852 milioane RON în 2031. Calculele detaliate se regăsesc în tabelul de mai jos.
De asemenea, aceste calcule nu includ veniturile suplimentare generate la bugetul de stat datorate creșterii încasărilor din impozite și contribuții aferente veniturilor salariale și a investițiilor în industria de sănătate și fitness, care, pe măsură ce se dezvoltă, creează mai multe locuri de muncă și determină un efect pozitiv în lanț asupra industriilor conexe.
Mai mult, măsura propusă, fiind complet fiscalizată, va genera venituri suplimentare la bugetul de stat din reducerea evaziunii fiscale în acest sector. În plus, nu au fost luate în calcul economiile bugetare rezultate din reducerea presiunii asupra sistemului de sănătate publică, datorită scăderii incidenței bolilor cronice prevenibile prin practicarea sportului.
Așadar, impactul bugetar global nu doar că rămâne pozitiv, ci contribuie și la îmbunătățirea sănătății populației și la dezvoltarea economică a industriei de sănătate și fitness.
În cele ce urmează, vă prezentăm câteva date în susținerea argumentelor de mai sus:
De aceea, față de cele prezentate, supunem Parlamentului României, spre dezbatere și adoptare, prezenta propunere legislativă.
INIȚIATORI:
Deputat AUR Ciprian-Constantin Paraschiv ___________________
Deputat AUR Coman Dragoș-Florin ___________________
Deputat AUR Monica Iagăr ___________________
LEGE pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Parlamentul României adoptă prezenta lege
Art. I – Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 68 alineatul (5), litera r) se modifică și va avea următorul cuprins:
„r) contravaloarea abonamentelor, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfășoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale;”
2. La articolul 76 alineatul (41), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:
„h) contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale;”
3. La articolul 78 alineatul (2), litera a), punctul (v) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(v) contravaloarea abonamentelor suportate de angajați, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale. Abonamentul vizează servicii furnizate angajatului și/sau oricărei persoane aflate în întreținerea sa, așa cum este definită la art. 77 alin. (5), în limita aceluiași plafon, indiferent de numărul de persoane.”
4. La articolul 142 litera aa1), punctul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
„8. contravaloarea abonamentelor suportate de angajator pentru angajații proprii, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană, oferite de furnizori ale căror activități sunt încadrate la codurile CAEN 9311, 9312 sau 9313, care acționează în nume propriu în cazul abonamentelor care includ dreptul de a utiliza facilitățile sportive, în vederea practicării sportului și educației fizice cu scop de întreținere, profilactic sau terapeutic, ori în calitate de intermediari pentru serviciile medicale, în cazul în care abonamentele respective includ și servicii medicale;”
Art. II – Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
Comments are closed