Asistăm în aceste zile la o violentă propagandă diseminată în agenda publică, prin clasicele portavoci aservite, care ne servește halucinant așa-zise argumente „de bun simț” pentru stoparea investițiilor în infrastructura sportivă din România. Retorica perversă spune că e vorba de priorități. Că nu putem băga banii în stadioane, înaintea spitalelor și școlilor. Kelemen Hunor preia cu capul plecat „punctajul” și completează: „Nu moare nimeni”. Ca și cum, vezi Doamne, sunt alte chestiuni de viață și de moarte spre care se vor duce investițiile gândite inițial pentru infrastructura sportivă. Fals! Propagandă aiuritoare!
Stoparea investițiilor acestea nu este despre priorități, ci despre incapacități. Prima incapacitate evidentă este cea a guvernanților de a gestiona productiv și în interesul românilor banii publici. Avem un deficit bugetar crunt, la care s-a ajuns prin toxica guvernare, în numele intereselor de clan, prin risipă și alimentarea obligațiilor clientelare. Au adus România la fundul sacului prin incapacitatea de a guverna și acum ne spun că materialul sacului are găuri mai importante și găuri mai puțin importante. Serios?!
Nu banii spitalelor, autostrăzilor și școlilor se salvează blocând infrastructura sportivă. Ci senzația temporară de „mai tragem o gură de aer și-om vedea mai încolo ce facem”. Asta se salvează! Atât!
Și mai e vorba de o incapacitate cruntă. S-au investit, pentru a sătura orgoliile de partid din teritoriu, sume uriașe în stadioane unde nu era nevoie și pentru terenuri în pantă sau pe vârf de munte. Au trecut ani la rând fără stadioane în centre sportive majore, precum Iași și Timișoara, sau care să fie în slujba unor cluburi de prestigiu, precum Dinamo București. Dacă s-ar fi investit de la bun început în aceste direcții, azi deja Statul ar fi încasat sume consistente în urma activității desfășurate de cluburi și autoritățile locale pe aceste arene sportive. Fundul sacului poate n-ar mai fi căscat gura imensă care se pregătește să ne înghită. Dar cui să-i pese de asta?
Comments are closed