Întregul proces de votare a bugetului a evidențiat încă o dată, în cel mai sfidător chip, cum interesele de clan calcă în picioare interesele românilor, puterea ticăloșește guvernanții fără caracter și împinge obligațiile de partid peste nevoile reale ale societății.
În tot acest context, mai mult decât amar, am satisfacția că am reușit măcar să mă lupt până la capăt, cu succes, pentru o șansă oferită celor mai tineri ieșeni. Am asigurat astfel finanțarea unui cămin cultural în comuna ieșeană Gropnița. O oportunitate pentru copiii și tinerii care trăiesc și învață în mediul rural din această zonă, dar și pentru toți ceilalți săteni, indiferent de vârstă.
Pentru cei cărora li se pare puțin, le spun din start că habar n-au ce înseamnă să te uiți în ochii unui copil de la țară, căruia nimeni nu îi dă vreo șansă pentru a se împlini prin ideile, talentul sau abilitățile lui. Și că, în aceste vremuri, să poți oferi alternativa unor activități culturale, fie și pentru petrecerea timpului liber, indiferent de vârstă, devine uneori o oază de apă curată într-un deșert sălbatic al deșertăciunii!
Nu, nu am neamuri în Gropnița, nici afaceri și nici măcar primarul comunei nu e membru AUR. Pur și simplu de aici s-a ridicat nevoia oamenilor.
De Gropnița se leagă numele lui Dimitrie Scarlat Miclescu, rămas prin vreme drept „amicul țăranilor” după ce a împărțit gratuit această moșie sătenilor și s-a lepădat de blazonul confortabil al familiei boierești din care provenea pentru a se îmbrăca în straiele țăranilor. Fiu de vornic și frate de mitropolit, profesor și decan de barou, a condus publicații, a devenit om politic. Ministru al lucrărilor publice și ministru al justiției. Unionist înflăcărat, apreciat și elogiat de Mihail Kogălniceanu.
Poate că un cămin cultural în comuna Gropnița, de care aparțin satele Gropnița, Bulbucani, Forăști, Săveni, Mălăești și Sângeri va fi locul de unde un nou Dimitrie Scarlat Miclescu va face primii pași spre istorie.
Comments are closed