În cadrul audierilor privind anularea alegerilor, fostul ministru de Externe, Adrian Severin, a susținut importanța acestui demers instituțional, audierile publice constituind o procedură democratică de clarificare și responsabilizare instituțională, care creează cadrul instituțional și public pentru asumarea consecințelor generate de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 și pentru verificarea respectării procedurilor legale de către autoritățile competente.
Adrian Severin contestă legitimitatea deciziilor recente și atrage atenția asupra unui proces mai vechi de deformare a voinței populare, care face parte dintr-un fenomen mai amplu, pe care îl califică drept o „lovitură de stat în formă continuată”, începută încă din 2012, prin invalidarea referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu.
Pentru a treia zi consecutiv, președinții comisiilor parlamentare pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaților și Senat au organizat audieri publice pentru a analiza contextul anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Și pentru a treia zi consecutiv, instituțiile statului au ales să nu răspundă, să nu se prezinte și să nu ofere explicații. Deși a fost invitat oficial, Ministerul Public a refuzat să participe la audieri.
Președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Camera Deputaților, deputatul AUR Laura Gherasim, a subliniat că, deși instituțiile refuză dialogul, societatea civilă continuă să trimită documente, rapoarte și petiții, dovedind că românii nu renunță la dreptul de a cunoaște adevărul.
„Suntem în a treia zi de audieri publice în Parlamentul României. Am avut bucuria și plăcerea de a vedea că societatea civilă a mai găsit acel liant al unității și al demnității naționale. Această conștiință a națiunii este încă vie. Românii încă sunt oameni demni și continuă să ceară aflarea adevărului. Astăzi am invitat Ministerul Public. Nici Ministerul Public nu a dorit să se prezinte în fața cetățenilor și în fața președinților comisiei pentru a răspunde întrebărilor adresate. Iată însă că societatea civilă a fost astăzi alături de noi, iar domnul profesor Adrian Severin și toți participanții ne-au înmânat documente și rapoarte pe care le vom studia cu mare atenție și vom comunica transparent toate demersurile pentru aflarea adevărului.
Mulțumesc tuturor românilor. Românii au transmis deja foarte multe petiții pe adresa Comisiei. Nu ne este frică de muncă. Dacă dreptul de a petiționa este un drept garantat de lege, atunci acest drept trebuie să fie respectat, iar noi trebuie să ne facem datoria”, a declarat deputatul AUR, Laura Gherasim.
De asemenea, președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții din Senatul României, senatorul AUR Nicolae Vlahu, a atras atenția asupra faptului că anularea alegerilor părea, până recent, imposibilă într-o democrație, iar lipsa de reacție a instituțiilor confirmă gravitatea momentului. Acesta a subliniat că instituțiile statului nu doar că nu cooperează cu comisia, dar ignoră și dreptul cetățenilor la explicații.
„Astăzi am avut bucuria și plăcerea, deopotrivă, de a discuta cu societatea civilă, cu reprezentanții mai multor ONG-uri, dar și cu activiști civici care au venit în Parlament pentru a-și spune părerea și pentru a constata cu propriile simțuri că instituțiile publice nu au dat niciun răspuns acestei comisii. Astăzi aveam intenția de a discuta cu Ministerul Public despre toate chestiunile ce au ținut de partea lor de activitate în ceea ce privește anularea alegerilor prezidențiale din anul 2024. Nici aceștia nu au venit și nici nu au răspuns în niciun fel întrebărilor comisiei către această instituție. Dacă aș fi întrebat care ar fi concluzia zilei de astăzi, cred că ar fi una simplă: dacă cineva ne-ar fi spus acum doi ani că s-ar putea anula niște alegeri prezidențiale în România, toți am fi spus că este o teorie a conspirației, că nu poate exista așa ceva și că această esență a democrației, votul, nu poate fi înfrântă în niciun fel.
Iată că am trăit aceste lucruri. Iată că ne aflăm într-un proces de destructurare a democrației, iar instituțiile responsabile nu au venit în niciun fel în întâmpinarea noastră și, prin urmare, nici în întâmpinarea cetățenilor români. Este un lucru extrem de grav și doar prin români și prin intenția acestora s-ar putea rezolva ceva. Noi doar ne facem datoria și vrem să-i aducem pe toți la masă pentru a crea transparență în ceea ce s-a întâmplat odată cu anularea alegerilor prezidențiale din 2024. Mai avem două zile de audieri și sperăm să ajungem la o concluzie pertinentă, bazată pe transparență”, a declarat senatorul AUR, Nicolae Vlahu.
În cadrul aceleiași audieri, senatorul AUR, Titi Stoica, a calificat anularea alegerilor drept cea mai mare nedreptate asupra poporului român din ultimele decenii și a acuzat direct instituțiile pentru lașitate și lipsă de asumare.
„Eu vă spun sincer că sunt pur și simplu șocat. Sunt șocat de reacții și vă spun și de ce: pentru că, din punctul meu de vedere, ceea ce s-a întâmplat cu anularea alegerilor este cea mai mare nedreptate asupra poporului român din ultimii cel puțin 36-37 de ani. Este de neimaginat într-o democrație constituțională, funcțională, europeană, a unui stat civilizat, această delăsare, această lașitate. Și ați văzut, este o lașitate ca instituțiile statului să nu trimită un reprezentant, este de neacceptat. Este de neimaginat, este de necrezut. Oricui povestești și care are scaun la cap rămâne pur și simplu șocat și perplex și nu îi vine să creadă că acest lucru se întâmplă”, a declarat parlamentarul AUR.
„Momentul zero nu este în decembrie 2024. Avem de-a face cu o lovitură de stat continuată, care a început cu mult înainte. Există cel puțin un moment de vârf care poate fi identificat cu limpezime: este anul 2012, când referendumul, din acțiunea aceleiași Curți Constituționale — vorbesc ca instituție, nu ca și componență – a fost răsturnat și, din nou, votul popular a fost ignorat și negat. Au fost multe alte asemenea acte. Desigur, Curtea Constituțională a dat și hotărâri corecte, bune sau foarte bune, a dat și decizii discutabile, dar, dacă vreți să fac o comparație mai puțin academică, este asemenea arbitrului cumpărat dintr-un meci de fotbal, care greșește de două ori: o dată când anulează golul unora și o altă dată când acordă, în mod nejustificat, trei penalty-uri celorlalți. În rest, arbitrează corect. Așa se pune problema și în ochii noștri. Curtea noastră Constituțională a judecat corect ori de câte ori nu a venit o intervenție de undeva și știm, da, ne-am imaginat de unde, și acesta a fost factorul politic. Cred, fără a specula excesiv din punct de vedere politic, că, privind evenimentele recente, momentul zero a fost acela în care au apărut, în final, în a doua rundă a alegerilor prezidențiale, nu unul, ci doi candidați care nu puteau fi, pare-se, controlați de către cei care controlează, îndeobște, viața politică a României. Și acestea nu sunt doar niște cercuri românești, mai mult sau mai puțin oculte, ci sunt și niște cercuri externe și știu foarte bine ce spun. Aceste cercuri externe nu trebuie căutate la Moscova, ci în alte capitale ale aliaților noștri formali. Vă vorbesc și în calitatea de vicepreședinte al Adunării Parlamentare a OSCE.
Trebuie să vă spun că Adunarea Parlamentară a OSCE și președintele ei au avut și încă, teoretic, mai au rolul principal în monitorizarea alegerilor. Toate celelalte echipe de monitorizare, trimise de Uniunea Europeană, Consiliul Europei, NATO și așa mai departe, într-o anumită țară, intrau sub conducerea președintelui Adunării Parlamentare a OSCE. Repet: dacă am monitorizat multe alegeri și cunosc practicile la nivel mondial, pot spune că aproape în toate alegerile apar ingerințe ale unor state străine, pentru că aceste state au interese evidente. Sunt interesele lor, pe care le apără pentru ca în fruntea altor state, mai mult sau mai puțin partenere, să se afle persoane cu care să se poată înțelege. Punctul lor de vedere este explicabil, chiar dacă nu este acceptabil. Nicăieri însă și niciodată, din toată experiența mea, nu s-a întâmplat ca o asemenea ingerință să fie decisivă. Ea a avut un rol, dar nu a fost decisivă, indiferent de unde venea. Alegerile nu pot fi anulate decât în legătură cu fraudele care apar în procesul intrinsec al votului. Acesta este practica generală. Dacă, cumva, în procesul de votare apar fraude, trebuie apreciate două aspecte: dacă fraudele sunt atât de mari încât să influențeze rezultatul final; dacă nu sunt atât de mari încât să influențeze rezultatul final, alegerile nu se anulează.
Și, doi, chiar dacă rezultatul poate fi influențat, se verifică dacă nu putem corecta situația prin alte metode decât prin anularea alegerilor. În situația în care se ajunge totuși la această concluzie – și au fost vreo două cazuri, din câte știu, în istorie – alegerile se reiau cu candidații care s-au înscris în turul întâi. Alegerile se iau de la punctul zero, dar punctul zero nu este înscrierea candidaților; punctul zero este începutul campaniei electorale și al procedurii de votare”, a declarat Adrian Severin.
De asemenea, Adrian Severin susține că România se află în afara ordinii constituționale și acuză existența unei lovituri de stat continue, generate de decizii contradictorii ale Curții Constituționale și de blocarea dialogului dintre instituțiile fundamentale ale statului. În declarația sa, acesta avertizează asupra suspendării funcționale a regimului constituțional și a degradării raporturilor dintre puterile statului.
„Toate hotărârile și deciziile Curții Constituționale se termină cu mențiunea «definitivă și general obligatorie». Prin «general obligatorie» nu putem înțelege decât că sunt obligatorii pentru toată lumea, adică inclusiv pentru Curtea Constituțională. Iar prin «definitivă» înțelegem că aceste decizii nu se pot modifica. Ori, a existat o decizie, nr. 31/2024, în care turul întâi a fost validat definitiv și general obligatoriu, după care s-a constatat că este general obligatorie pentru toată lumea, mai puțin pentru Curtea Constituțională, pentru care nu mai este nici măcar definitivă.
Deci ne aflăm în afara ordinii noastre constituționale. De aceea am spus că această lovitură de stat nu a fost una de gradul 1. După părerea mea, o lovitură de stat de gradul 1 urmărește schimbarea puterii, trecerea puterii din mâna unora în mâna altora. De data aceasta, obiectivul a fost schimbarea ordinii constituționale, schimbarea regimului politic.
Iar ceea ce dumneavoastră ați spus, dați-mi voie să replic și să afirm, arată tocmai că regimul politic constituțional nu mai funcționează. După părerea mea, chiar și serviciile de informații, care au comisii sau pentru care sunt organizate comisii specializate, trebuie să intre în dialog cu Parlamentul, cu orice formațiune sau cu orice comisie parlamentară. Sigur, limitând dialogul la acele informații care sunt publice și care nu sunt restricționate doar pentru dialogul cu comisiile de specialitate.
Nu mai vorbesc de ceilalți. Practic, între Parlament, care este principalul reprezentant al suveranității populare, și restul instituțiilor statului, cele executive cu precădere, nu mai există un dialog.
Deci, ordinea constituțională a României este suspendată în acest moment. Este un efect al loviturii de stat, iar aceasta continuă”, a declarat fostul ministru de Externe, Adrian Severin.
După trei zile de audieri publice, realitatea care se conturează devine tot mai limpede și mai greu de ignorat: instituțiile statului chemate să ofere explicații aleg în mod deliberat tăcerea, instituțiile chemate să apere democrația aleg absența, iar instituțiile care ar trebui să lucreze în interesul cetățenilor aleg, zi după zi, sfidarea Parlamentului și a poporului român.
În contrast puternic cu acest comportament iresponsabil, societatea civilă continuă să fie prezentă, activă și implicată, trimițând documente, petiții și solicitări legitime, demonstrând că românii nu au renunțat la demnitate și nici la dreptul fundamental de a cunoaște adevărul despre ceea ce s-a întâmplat.
Audierile continuă, iar responsabilitatea față de cetățeni rămâne prioritatea acestor comisii, pentru că adevărul nu poate fi îngropat prin tăcere, nu poate fi blocat prin absențe și nu poate fi anulat prin dispreț instituțional.
Comments are closed