Boris Volosatîi – întrebare parlamentară către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Administrației/ Ministerul Investițiilor si Proiectelor Europene/ M.A.E. – Lipsa de discernământ politic în utilizarea fondurilor europene pentru investiții în structurile locale ale Patriarhiei Moscovei din Republica Moldova.

Adresată: Domnului Attila-Zoltán CSEKE, Ministrul al Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administrației

                   Dan VÎLCEANU, Ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene

                   Domnului Bogdan Lucian AURESCU, Ministru al Afacerilor Externe

De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, ales în circumscripția nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara graniţelor ţării

Data: 22/02/2022

Obiectul întrebării: Lipsa de discernământ politic în utilizarea fondurilor europene pentru investiții în structurile locale ale Patriarhiei Moscovei din Republica Moldova.

Stimați domnilor miniștri, 

Războiul hibrid purtat de Moscova împotriva statelor membre sau partenere/asociale ale Uniunii Europene se desfășoară, așa cum bine cunoașteți, inclusiv prin utilizarea mijloacelor de natură bisericească și religioasă. Puterea de la Kremlin nu a ezitat niciodată să se servească de stindardul Creștinismului și Ortodoxiei pentru promovarea intereselor sale secular-politice în alte state. Acest fapt este acut resimțit în Republica Moldova, unde un diferend geospiritual (canonic și jurisdicțional) major opune Patriarhia Rusă Patriarhiei Române, în condițiile în care Patriarhia Română este cea mai importantă numeric Biserică Ortodoxă din cuprinsul Uniunii Europene, iar Patriarhia Moscovei este cea mai importantă numeric Biserică Ortodoxă din afara Uniunii Europene.

În mod indiscutabil cunoașteți că Patriarhia Moscovei se situează pe pozițiile moldovenismului antiromânesc și urmează, în spațiul ex-sovietic și în afara lui, linia propagandistică a Kremlinului.

De asemenea, Patriarhia Moscovei și structura sa locală din Republica Moldova (așa-zisa Mitropolie a Chișinăului și ”a întregii Moldove”) sunt susținătoare fățișe ale separatismului teritorial în statele foste sovietice, inclusiv susținătoare ale separatismului transnistrean, pe ale cărui căpetenii le-au legitimat de-a lungul anilor prin acordarea de înalte distincții bisericești. Precizăm totodată că așa-zisa Mitropolie a Chișinăului și ”a întregii Moldove” (Patriarhia Moscovei) a avut calitatea de terț intervenient, alături de guvernul Republicii Moldova, în dosarul ”Mitropolia Basarabiei și alții versus Republica Moldova” examinat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit relatărilor presei naționale, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și mănăstirea Căpriana, parte componentă a structurii locale a Patriarhiei Moscovei în Republica Moldova, au derulat în comun proiectul transfrontalier ”Enhancement of Capriana Monastery for the Promotion of the Unique Ecclesiastic Heritage by Cross-border Cooperation and Digitization” Revitalizarea Mănăstirii Căpriana pentru promovarea patrimoniului ecleziastic unic prin cooperare transfrontalieră şi digitalizare), finanțat în cadrul Programului Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Valoarea totală a proiectului a fost de 109.760 euro, din care 97.760 euro a reprezentat grantul din fonduri europene, iar 11.000 euro a reprezentat cofinanțarea din partea celor două instituții partenere.

Un accent deosebit în cadrul proiectului transfrontalier s-a pus pe promovarea imaginii și cultului primului mitropolit instalat de ruși în Basarabia în 1813, Gavriil Bănulescu Bodoni, canonizat recent (2016), din rațiuni geospirituale și politice, de către Patriarhia Moscovei. Este bine și general cunoscut faptul că printre metodele predilecte ale Patriarhiei Moscovei se află recursul la trecutul istoric imperial în scopul proiectării ideilor imperiale asupra prezentului și viitorului.

Arhimandritul Filaret Cuzmin, stareț al mănăstirii Căpriana din subordinea Patriarhiei Moscovei, a declarat pentru presă că  ”înființarea muzeului dedicat fostului mitropolit al Chișinăului și Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bodoni, reprezintă o oportunitate pentru toți credincioșii care trec pragul mănăstirii de a se informa cu privire la viața acestuia”. Astfel, partenerul de obediență bisericească moscovită nici nu ascunde faptul că muzeul înființat în cadrul proiectului transfrontalier și intitulat ”Sfântul Ierarh Gavriil” va reprezenta un instrument informativ-propagandistic în războiul hibrid purtat împotriva României, împotriva Bisericii Ortodoxe Române și a poporului român, în general.

Potrivit altor informații de presă, Asociația ”Euroregiunea Siret-Prut-Nistru” din România a finanțat, în anul 2020, într-un demers similar cu impact propagandistic, consolidarea unui Muzeu al mănăstirii Vărzărești din raionul Nisporeni, subordonată Patriarhiei Moscovei.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog respectuos ca, după consultarea tuturor factorilor competenți, să-mi transmiteți:

1. Cum explicați, dincolo de criteriile formale, lipsa de discernământ politic în cazul implementării proiectului transfrontalier ”Revitalizarea mănăstirii Căpriana…”, în favoarea unei structuri locale a Patriarhiei Moscovei, implicate în războiul hibrid împotriva Occidentului și al României, în special.
2. Dacă au existat sau dacă există în prezent și alte proiecte transfrontaliere derulate în beneficiul structurilor locale ale Patriarhiei Moscovei din Republica Moldova, pentru revitalizarea și/sau consolidarea acestora. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să ne prezentați denumirea și valoarea ficăruia dintre aceste proiecte, cu indicarea surselor de finanțare.