Boris Volosatîi – întrebare către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Evaluarea oportuniutății privind consimțământul României de a adera la Protocoalele nr. 1 și nr. 2 la Convenția cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale.

Adresată: Domnului Adrian-Ioan VEȘTEA, ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
De către: Deputat Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara graniţelor ţării
Circumscripția: nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința peste hotare
Obiectul întrebării: Evaluarea oportuniutății privind consimțământul României de a adera la Protocoalele nr. 1 și nr. 2 la Convenția cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale.

Stimate domnule prim-ministru,

Milioane de români locuiesc în statele vecine României și Balcani. Cooperarea transfrontalieră dintre colectivitățile sau autoritățile locale de nivelul I și II din România cu autoritățile sau colectivitățile locale românești de același nivel din cele 10 state în care există comunități istorice de români (Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Ungaria) reprezintă o importantă resursă de strângere a relațiilor Statului român cu românii de pretutindeni.

România este parte la Convenția cadru europeană nr. 106/1980 privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale, instrument juridic european în vigoare pentru țara noastră de la 17 octombrie 2003 (semnat la 27 februarie 1996, instrumente de ratificare depuse la 16 iulie 2003).

Cu ocazia ratificării, România a formulat o Declarație. Astfel, România a declarat, cu referire la articolul 1, că aplicarea Convenției cadru este subordonată încheierii de acorduri interstatale, iar domeniul de aplicare a dispozițiilor privind cooperarea transfrontalieră se limitează la teritoriul județelor limitrofe.

De asemenea, România a declarat, cu referire la articolul 2, paragraful 2, că aplicarea Convenției cadru se limitează la colectivități și autorități locale desemnate să exercite funcții regionale, care sunt, potrivit legislației în vigoare, județele sau, respectiv, consiliile județene, precum și la colectivitățile și autoritățile locale având competența exercitării funcțiilor locale, care sunt, potrivit legislației în vigoare, comunele și orașele, și consiliile lor locale din cuprinsul județelor limitrofe.

Există trei Protocoale adiționale la această Convenție europeană.

Primul Protocol adițional, a fost deschis pentru semnare la 9 noiembrie 1995, la Strasbourg. România l-a semnat la 5 mai 1998, în ultimii 28 de ani acesta nu a fost ratificat de țara noastră și, astfel, nu este în vigoare.

Dintre cele 10 state în care există comunități istorice de români, 5 nu au semnat Protocolul adițional nr. 1 (Croația, Grecia, Republica Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria).

În același timp, 5 dintre cele 10 state vizate I-au semnat și ratificat, după cum urmează: Republica Moldova (semnare la 27 iunie 2001, depunerea instrumentelor de ratificare la 27 iunie 2001, intrare în vigoare la 28 septembrie 2001), Ucraina (semnare la 1 iulie 2003, depunerea instrumentelor de ratificare la 4 noiembrie 2004, intrare în vigoare la 5 februarie 2005), Bulgaria (semnare la 2 decembrie 2004, depunerea instrumentelor de ratificare la 30 iunie 2005, intrare în vigoare la 1 octombrie 2005), Albania (semnare la 7 mai 1999, depunerea instrumentelor de ratificare la 11 decembrie 2001, intrare în vigoare la 12 martie 2002), Bosnia și Herțegovina (semnare la 7 octombrie 2008, intrare în vigoare la 8 ianuarie 2009).

Protocolul nr. 2 a fost deschis pentru semnare la 5 mai 1998, la Strasbourg, iar România l-a semnat în chiar prima zi de la deschiderea pentru semnare. În ultimii 25 de ani acesta nu a fost ratificat de țara noastră și, astfel, nu este în vigoare.

Dintre cele 10 state în care există comunități istorice de români, 5 nu au semnat Protocolul adițional nr. 2 (Croația, Grecia, Republica Macedonia de Nord, Serbia, Ungaria).

Totodată, 5 dintre cele 10 state l-au semnat și ratificat, după cum urmează: Republica Moldova (semnare la 27 iunie 2001, depunerea instrumentelor de ratificare la 27 iunie 2001, intrare în vigoare la 28 septembrie 2001), Ucraina (semnare la 3 noiembrie 1998, depunerea instrumentelor de ratificare la 4 noiembrie 2004, intrare în vigoare la 5 februarie 2005), Bulgaria (semnare la 2 decembrie 2004, depunerea instrumentelor de ratificare la 30 iunie 2005, intrare în vigoare la I octombrie 2005), Albania (semnare la 7 mai 1999, depunerea instrumentelor de ratificare la 11 decembrie 2001, intrare în vigoare la 12 martie 2002), Bosnia și Herțegovina (semnare la 7 octombrie 2008, intrare în vigoare la 8 ianuarie 2009).

Statele care au ratificat Protocoalele nr. 1 și 2 la Convenția cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale, dintre cele 10 vizate, cuprind circa 80% din numărul de români autohtoni din comunitățile istorice din jurul granițelor țării. Este vorba mai cu seamă despre colectivitățile locale române din Republica Moldova și Ucraina. În mod evident, un număr important de colectivități locale românești există și în Albania și Bulgaria.

Potrivit legislației în vigoare, atribuția de evaluare a oportunității exprimării consimțământului României de a adera la Protocoalele adiționale nr. 1 și nr. 2 la Convenția cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale, respectiv atribuția de a iniția procedurile interne pentru ratificarea celor douuă Protocoale, revine Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Având în vedere cele menționate, vă rugăm respectuos să ne comunicați:

1.Motivele temeinice pentru care Protocoalele adiționale nr. 1 și nr. 2 la Convenția cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale, semnate de țara noastră acum 28 și, respectiv, 25 de ani, nu au fost până acum propuse Parlamentului României spre ratificare.

2.Dacă Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației are în acest moment o evaluare a oportunității exprimării consimțământului României în ceea ce privește aderarea la cele două Protocoale la Convenția cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților sau autorităților teritoriale.

3.În eventualitatea unui raspuns pozitiv la punctul precedent, daca există intenția de a-i propune Parlamentului României să formuleze Declarații, Derogări sau Rezerve la textele celor doua Protocoale propuse spre ratificare.