Românitatea balcanică are nevoie de sprijinul statului înrudit România.
Domnule președinte, stimați colegi!
La 10 mai 1905 România a repurtat o strălucită victorie diplomatică. Urmare a presiunilor României, sultanul Abdul Hamid al II-lea a emis celebra Iradea prin care îi recunoștea pe românii din fostul Imperiu Otoman drept minoritate națională distinctă de greci și de alți ortodocși. Urmare a acestui fapt, Grecia a întrerupt relațiile diplomatice cu România, pe care avea să le reia abia peste câțiva ani.
Astăzi marcăm, pentru a doua oară, Ziua Românității Balcanice, sărbătoare instituită prin Legea nr. 156 din 7 iunie 2021.
Legea nr. 156/2021 prevede, între altele, că Ziua Românității Balcanice poate fi marcată de către autoritățile administrației publice centrale, precum și de către reprezentanțele României în străinătate, prin organizarea și/sau participarea, în țară sau peste hotare, la programe și manifestări sociale, educative, cultural artistice, științifice etc. dedicate acestei sărbători.
Între 4 și 5 milioane de vorbitori de limbă română există astăzi în Balcani: meglenoromâni, aromâni, daco-români, istroromâni sau persoane aparținând filonului cultural și lingvistic românesc, indiferent de apelativele folosite în privința lor: români, rumâni, armâni, vlahi, valahi, fărșeroți, caravlahi, morlaci, torlaci, șopani, ciribiri, cici, rudari sau băieși.
Pentru aceste milioane de români, de cele mai multe ori aflați în dificultate cultural-identitară extremă, România este sat înrudit și, în accepție europeană, le datorează sprijin în condițiile în care statele gazdă nu le oferă drepturi și libertăți culturale elementare. Situația minorităților românești din Balcani este diferită de la un stat la altul.
Pe de o parte, două state balcanice – Grecia și Bulgaria – nu recunosc existența minorităților naționale pe teritoriul lor. Astfel, aromânii și meglenoromânii din Grecia ca și cum că nici nu ar exista. La fel, nici românii din Timocul bulgăresc, din Valea Dunării, aromânii din regiunea Blagoevgrad sau sutele de mii de rudari de limbă română din Bulgaria ca și cum că nu ar exista. Nici Republica Macedonia de Nord nu-i recunoaște pe aromâni și meglenoromâni cu numele lor proprii și le atribuie apelativul de ”vlahi”, sugerând lipsa înrudirii cu România. Republica Serbia contestă, pentru 90% dintre românii din această țară, locuitori în Văile Timocului, Moravei și Dunării, înrudirea cu România, inventând limba și cultura ”vlahă”, diferită de cea română.
Pe de altă parte, Bosnia și Herțegovina este singurul stat balcanic care recunoaște oficial minoritatea română, iar limba română drept limbă minoritară și regională. De asemenea, Albania a recunoscut minoritatea aromână cu numele ei propriu. Și Croația recunoaște că istroromânii vorbesc un dialect al limbii române comune, iar băieșii vorbesc limba română, în felul acesta recunoscând dreptul statului român de a-și asista cultural cele două minorități înrudite ale sale.
Din păcate, România nu se implică activ în protejarea și asistarea minorităților sale înrudite din Balcani. Suntem nemulțumiți de faptul că Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni nu derulează proiecte proprii suficiente în beneficiul românilor din statele balcanice, în contrast cu modul în care acționează alte state din regiune și din Europa în raport cu minoritățile lor înrudite de peste hotare. Suntem nemulțumiți că acești români nu pot dobândi cetățenia română pe criteriul cultural-lingvistic. Suntem nemulțumiți de faptul că forurile europene, printre ale căror preocupări sunt și drepturile omului – Consiliul Europei, OSCE, Uniunea Europeană – nu intervin pentru protejarea acestor minorități românești din Balcani de presiunile asimilaționiste ale statelor gazdă.
10 mai, Ziua Românității Balcanice, este nu doar o sărbătoare, ci un prilej de a reflecta asupra situației românilor din Balcani, de a discuta colegial și consensual, în baza interesului național, despre problemele acestor români și de a identifica soluțiile cele mai potrivite.
Aromânii, meglenoromânii, istroromânii, dacoromânii și persoanele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc sunt frații noștri. Ei au nevoie de sprijinul României exemplar și eficient. Aceasta dacă dorim ca și peste câteva decenii să putem vorbi despre Românitatea Balcanică.
Nu există răspunsuri