Domnul Boris Volosatîi:
“104 ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă România”.
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Spunem într-un glas cu psalmul: “Unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea şi viaţa până în veac”. (Psalmul 132).
Sâmbătă, 27 martie, în toată România vom marca pentru a patra oară, în recenta noastră istorie post-comunistă, o importantă sărbătoare naţională – Ziua Unirii Basarabiei cu România.
Basarabia, singura noastră regiune istorică cu nume voievodal, a fost prima care a dat semnalul Unirii tuturor românilor şi a făuririi statului modern român de la Nistru până la Tisa.
Pe 27 martie 1918, Sfatul Ţării de la Chişinău, Parlamentul reprezentativ al Basarabiei, a decis cu majoritate de voturi Unirea pentru vecie cu România.
22 de ani de aflare a Basarabiei în cadrul statului naţional au însemnat enorm pentru românii de la răsărit de Prut: alfabetizare şi instruire în limba română, reformă agrară şi împroprietărirea tuturor ţăranilor, alegeri democratice, avânt economic şi industrializare, creşterea natalităţii şi a calităţii vieţii, dezvoltarea infrastructurii şi comunicaţiilor, organizarea vieţii spirituale pe temelii naţionale şi înfiinţarea Mitropoliei Basarabiei, înflorirea învăţământului şi presei în limbile minorităţilor naţionale conlocuitoare, siguranţa vieţii de zi cu zi.
A urmat 28 iunie 1940 – ocupaţia sovietică a celor 11 judeţe ale României din Basarabia şi nordul Bucovinei, foametea, colectivizarea, deportarea, deznaţionalizarea, ateismul şi teroarea roşie s-au extins şi asupra milioanelor de români rupţi din trupul ţării.
Republica Moldova a apărut pe ruinele Uniunii Sovietice, într-un spaţiu care cuprinde doar două treimi din Basarabia istorică. Nu exagerez dacă spun de la această înaltă tribună parlamentară că Republica Moldova a fost de mai multe ori în pragul falimentului şi a dat adesea semne de stat eşuat. Suntem cu ochii pe elitele politice de la Chişinău, atenţi mai cu seamă la felul cum se raportează la problema identitară, căci Basarabia ori va redeveni românească, cum a fost dintru început, ori nu va mai fi deloc. Iar testele sunt simple: permit sau nu intrarea liberă a donaţiilor de carte românească, restituie sau nu proprietăţile Mitropoliei Basarabiei, anulează sau nu serviciile de roaming pentru ambele maluri ale Prutului, restituie sau nu Televiziunii Române frecvenţa de emisie luată pe nedrept, se retrag sau nu din acordul cu privire la televiziunea CSI – MIR, anulează sau nu interdicţia absurdă şi neîntemeiată de intrare a lui George Simion în Republică, încetează sau nu să mai facă presiuni asupra populaţiei în timpul recensămintelor şi altele.
Se spune că atunci când Republicii Moldova i se ia totul, singurul lucru care îi mai rămâne este România. Şi acesta este un mare adevăr. Cauza Basarabiei este una transpolitică, transpartinică. În acest subiect trebuie să depăşim orice deosebiri sau divergenţe între noi, stimaţi colegi, şi să ne dăm mâna ca români.
Dragi fraţi basarabeni,
România – ţară NATO şi UE – este patria noastră istorică şi etnică, singurul nostru stat naţional care ne poate asigura nouă şi copiilor noştri un viitor mai bun, mai stabil, mai sigur şi mai prosper, cu toate beneficiile şi binefacerile unei vieţi naţionale în unitate.
Trăiască România! Trăiască Unirea Basarabiei cu Patria mamă!
Salus in virtute vetus!
Boris Volosatîi, deputat AUR, Circumscripţia nr. 43.
Nu există răspunsuri