În Rusia, asasinarea adversarilor a devenit un principiu de funcționare al regimului Putin. Boris Nemtsov, Sergei Skripal, Anna Politkovskaya, Alexander Litvinenko, Akhmed Bilalov, Vladimir Kara-Murza sunt opozanți ai regimului Putin care au fost uciși (otrăviți sau împușcați) sau care au supraviețuit unor tentative de asasinare.
Merită amintiți și medicii ruși care, după izbucnirea epidemiei de COVID 19, au protestat față de situația dezastruoasă din spitale și apoi au început să se arunce unul câte unul de la ferestrele spitalelor unde lucrau.
Tot în acest an, în luna mai, a izbucnit un scandal diplomatic la Praga, când doi diplomați ruși au fost expulzați după apariția unor informații conform cărora serviciile secrete ruse plănuiau otrăvirea unor oficiali cehi:
- Zdeněk Hřib, primarul Pragăi, cel care a iritat Moscova pentru că a sprijinit o decizie de redenumire a pieței din fața Ambasadei Ruse la Praga cu numele lui Boris Nemțov (un fervent critic al lui Putin, asasinat în centrul Moscovei);
- Ondřej Kolář, primarul districtului 6 din Praga, a aprobat îndepărtarea, din sectorul său, a unei statui a lui Ivan Konev, mareșalul sovietic care a condus forțele militare din Cehoslovacia în timpul celui de-al doilea Război Mondial;
- Pavel Novotny, primarul unui al district praghez „vinovat” pentru că în sectorul său există un monument în memoria Armatei Vlasov (în Al Doilea Război Mondial generalul rus Andrei Vlasov a părăsit armata sovietică și a ales să lupte alături de armata germană).
Ultima tentativă de asasinat la adresa unui opozant al lui Putin a avut loc împotriva lui Aleksei Navalny. În aceste zile, Navalny se zbate între viață și moarte într-un spital din Omsk, după ce a intrat în comă, fiind, după unele relatări de presă, otrăvit. Navalny s-a întâlnit recent cu opoziția locală din Siberia, regiune în care au avut loc mai multe proteste antiguvernamentale în ultima perioadă.
Un regim politic în care criticii și opozanții interni sunt eliminați pe bandă rulantă și care nu a ezitat să utilizeze forța armată împotriva vecinilor săi (Georgia, Ucraina) reprezintă o amenințare și un risc de securitate pentru statele din imediata sa vecinătate, inclusiv pentru Uniunea Europeană. Din acest motiv, pentru statele din Europa Centrală și de Est, inclusiv pentru România, este greu de acceptat ca „motoarele UE”, Germania și Franța să ducă o politică de acomodare cu Rusia lui Putin și de construire a unei structuri militare europene în detrimentul NATO.
Oficialii europeni sunt în aceste zile foarte critici la adresa Belarusului lui Lukashenko pentru că nu riscă nimic, însă nu sunt la fel de vocali față de excesele lui Putin pentru că nu vor să apară probleme în schimburile comerciale cu Federația Rusă, în special în ce privește livrările de hidrocarburi.
Alianța pentru Unirea Românilor consideră că alianța strategică cu SUA și întărirea capabilităților NATO, mai ales în Sudul și Estul Europei, sunt esențiale pentru interesele de securitate ale României. De asemenea, AUR consideră îngrijorătoarea lipsa de reacție a UE și a principalelor state europene față de modul de operare al regimului Putin. Se știe foarte bine din trecut care sunt consecințele unei politici conciliatoriste cu regimurile dictatoriale. Întărirea Europei nu trebuie să se facă fără SUA sau împotriva acesteia, ci fără o Rusie dictatorială și pentru a ne proteja de aceasta.
Nu există răspunsuri