Antonio Andrușceac – întrebare către Guvernul României/ Ministerul Finanțelor – Informații privind împrumutul extern al României în anul 2023

Către:Domnul Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-Ministru al Guvernului României

          Domnul Adrian Câciu, Ministrul finanțelor

De la: Antonio ANDRUȘCEAC, Deputat AUR, circumscripția electorală 4 Bacău

Subiectul întrebării: Informații privind împrumutul extern al României în anul 2023

Stimate domnule Prim ministru,

Stimate domnule Ministru,

Deși contractarea de împrumuturi externe este în principal un atribut al Guvernului, parlamentarii, ca aleși ai poporului, au și ei o responsabilitate față de modul în care sunt gestionați banii publici. În acest context, considerăm oportun să fim informați temeinic cu privire la împrumuturile pe care le va face România în anul 2023.

De aceea, vă solicităm să ne răspundeți la întrebările de mai jos și să ne puneți la dispoziție actele care au stat la baza primelor împrumuturi din 2023, în valoare de 3.75 miliarde de USD.

  1. Vă rugăm să ne prezentați nota de fundamentare a necesității împrumutului și să comentați, pe scurt, rațiunea de  la care ați plecat și care este motivul accesării unui asemenea împrumut?
  2. Guvernul a solicitat de la mai multe instituții de credit, condiții de împrumut? Dacă da, vă solicităm să ne indicați instituțiile acestea, iar din partea celor care nu au dorit să furnizeze linii de creditare care au fost motivele refuzului lor la solicitarea Guvernului României.
  3. Care sunt instituțiile de credit care furnizează sumele împrumutate României, în 2023?
  4. Pe ce bază fundamentată a ales Guvernul cotațiile ”midswap”? Ce alte alternative au fost identificate, înainte de a selecta cotațiile „midswap”, și dacă instituția care calculează aceste cotații este validată de Ministerul de Finanțe?
  5. De ce spre deosebire de alte state, la aceste cotații „midswap” ați acceptat, peste valoarea acestui indicator de referință, de la 280 de puncte de bază (la partea de 5 ani), la 350 puncte de bază (pentru partea de 10 ani) și 385 de puncte de bază (la partea pe termen lung de 30 de ani)? Prin urmare, care a fost baza rațională pentru acceptarea acestor termeni ai împrumutului și care a fost raționamentul sau calculul guvernului care a considerat că aceste „marje” sunt acceptabile?
  6. În cât timp se poate organiza o acțiune de vânzare a titlurilor de stat, de către autoritățile naționale și cele guvernamentale, ca alternativă la împrumuturile externe, și dacă ați analizat și această opțiune.
  7. Care este structura de plăți externe pentru anul 2023 și anul 2024 pe care România le va avea ca scadențe de plată și ce măsuri preconizați că veți întreprinde pentru a depăși cu bine aceste momente?
  8. Care este instrumentul prin care Guvernul României va urmări ca sumele împrumutate să ajungă să acopere necesitățile pentru care au fost contractate?
  9. Care sunt măsurile pe care Guvernul le va lua dacă banii împrumutați nu ajung la destinația/motivul pentru care au fost contractați? Considerați responsabil Guvernul, prin Ministerul de Finanțe,  în acest caz?
  10. Ce sancțiuni sunt prevăzute pentru cazurile în care împrumuturile nu vor fi alocate liniilor bugetare identificate ca fiind de acoperit și pentru care au fost făcute împrumuturile respective?
  11. Tot legat de întrebarea de mai sus, cine controlează și răspunde de acuratețea datelor privind alocarea bugetară corectă a împrumuturilor efectuate?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR
Institutul de Studii Politice Conservatoare „Mihai Eminescu” organizează conferința „Femeia – între normalitate și ideologie” sâmbătă, 25 martie, la Palatul Parlamentului, începând cu ora 12.00. Tema centrală a dezbaterilor este legată de valorile principale care definesc femeia în lumea contemporană și rolul acesteia în societate. După […]
AUR propune măsuri de sprijin pentru antreprenorii Români Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus un proiect de lege care prevede că, în cazul construcțiilor cu destinație de producție sau depozitare, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru o valoare maximă de 1.000.000 lei […]
Nici săptămâna aceasta persoanele chemate la audieri în cadrul Comisiei de anchetă privind achizițiile din timpul pandemiei nu au dat curs invitațiilor transmise. Primele 7 puncte de pe ordinea de zi a comisiei au fost:  1) audierea domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătății, 2) audierea domnului Victor […]
Adresată:  Domnului Marian NEACȘU, Secretar General al Guvernului De către: Senator Claudiu TÂRZIU, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni Circumscripția electorală: nr. 42 București Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 22/03/2023 Obiectul întrebării: Programul multianual de burse identitare pentru elevii români din Ucraina. Stimate […]
ÎNTREBARE PARLAMENTARĂ Adresată:  Domnului Attila-Zoltán CSEKE, ministrul al Dezvoltării, Lucrărilor publice și Administrației De către: Senator Ionuț NEAGU, membru al Comisiei pentru  drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorităţi Circumscripția electorală: nr. 15 Covasna Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor Data: 21/03/2023 Obiectul întrebării: Realizarea […]
AUR
Federația Maghiară de Fotbal a reușit să iasă din anonimat printr-o știre mincinoasă publicată pe siteul oficial al forului. Într-un articol infirmat chiar de UEFA, oficialii maghiari pretindeau că federația europeană și-ar fi dat acceptul pentru utilizarea materialelor cu harta Ungariei mari pe stadioane.    La mai […]