Antonio Andrușceac – întrebare către Guvernul României/ Ministerul Finanțelor – Informații privind împrumutul extern al României în anul 2023

Către:Domnul Nicolae-Ionel Ciucă, Prim-Ministru al Guvernului României

          Domnul Adrian Câciu, Ministrul finanțelor

De la: Antonio ANDRUȘCEAC, Deputat AUR, circumscripția electorală 4 Bacău

Subiectul întrebării: Informații privind împrumutul extern al României în anul 2023

Stimate domnule Prim ministru,

Stimate domnule Ministru,

Deși contractarea de împrumuturi externe este în principal un atribut al Guvernului, parlamentarii, ca aleși ai poporului, au și ei o responsabilitate față de modul în care sunt gestionați banii publici. În acest context, considerăm oportun să fim informați temeinic cu privire la împrumuturile pe care le va face România în anul 2023.

De aceea, vă solicităm să ne răspundeți la întrebările de mai jos și să ne puneți la dispoziție actele care au stat la baza primelor împrumuturi din 2023, în valoare de 3.75 miliarde de USD.

  1. Vă rugăm să ne prezentați nota de fundamentare a necesității împrumutului și să comentați, pe scurt, rațiunea de  la care ați plecat și care este motivul accesării unui asemenea împrumut?
  2. Guvernul a solicitat de la mai multe instituții de credit, condiții de împrumut? Dacă da, vă solicităm să ne indicați instituțiile acestea, iar din partea celor care nu au dorit să furnizeze linii de creditare care au fost motivele refuzului lor la solicitarea Guvernului României.
  3. Care sunt instituțiile de credit care furnizează sumele împrumutate României, în 2023?
  4. Pe ce bază fundamentată a ales Guvernul cotațiile ”midswap”? Ce alte alternative au fost identificate, înainte de a selecta cotațiile „midswap”, și dacă instituția care calculează aceste cotații este validată de Ministerul de Finanțe?
  5. De ce spre deosebire de alte state, la aceste cotații „midswap” ați acceptat, peste valoarea acestui indicator de referință, de la 280 de puncte de bază (la partea de 5 ani), la 350 puncte de bază (pentru partea de 10 ani) și 385 de puncte de bază (la partea pe termen lung de 30 de ani)? Prin urmare, care a fost baza rațională pentru acceptarea acestor termeni ai împrumutului și care a fost raționamentul sau calculul guvernului care a considerat că aceste „marje” sunt acceptabile?
  6. În cât timp se poate organiza o acțiune de vânzare a titlurilor de stat, de către autoritățile naționale și cele guvernamentale, ca alternativă la împrumuturile externe, și dacă ați analizat și această opțiune.
  7. Care este structura de plăți externe pentru anul 2023 și anul 2024 pe care România le va avea ca scadențe de plată și ce măsuri preconizați că veți întreprinde pentru a depăși cu bine aceste momente?
  8. Care este instrumentul prin care Guvernul României va urmări ca sumele împrumutate să ajungă să acopere necesitățile pentru care au fost contractate?
  9. Care sunt măsurile pe care Guvernul le va lua dacă banii împrumutați nu ajung la destinația/motivul pentru care au fost contractați? Considerați responsabil Guvernul, prin Ministerul de Finanțe,  în acest caz?
  10. Ce sancțiuni sunt prevăzute pentru cazurile în care împrumuturile nu vor fi alocate liniilor bugetare identificate ca fiind de acoperit și pentru care au fost făcute împrumuturile respective?
  11. Tot legat de întrebarea de mai sus, cine controlează și răspunde de acuratețea datelor privind alocarea bugetară corectă a împrumuturilor efectuate?

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

Președintele Consiliului Național de Conducere al AUR, Claudiu Târziu, a declarat astăzi, la Bruxelles, că au trecut trei zile de la închiderea urnelor și, totuși, președintele AEP Toni Greblă refuză să explice de ce nu se anunță rezultatele finale. „Încercăm să înțelegem cum e posibil ca […]
Adrian Axinia, deputat AUR, a atras atenția, în cadrul unei declarații susținută la Bruxelles, asupra numărului uriaș de voturi declarate nule atât la alegerile europarlamentare, cât și la cele locale. „România este un stat capturat, iar puterea politică de la București, efectiv, a asasinat democrația. Spun […]
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că democrația este pusă sub semnul întrebării, în contextul în care 5% din voturile românilor exprimare la alegerile europarlamentare au fost anulate. „Într-un stat condus de hoți, nu se putea altfel decât ca aceste alegeri să fie fraudate, pornind de la […]
AUR a reușit la alegerile din 9 iunie un scor istoric. După doar 4 ani de la înființare, AUR este a doua forță politică a României după alianța comasaților. Am reușit ca în 4 ani de zile aproape să ne triplăm numărul de voturi obținute, de […]
Au trecut mai bine de 15 ore de când s-au închis urnele, iar Biroul Electoral Central refuză să publice rezultate parțiale oficiale. Între timp, sunt răspândite date neverificate, care induc intenționat lumea în eroare. Pe site-uri specializate sunt încărcate procese verbale neverificate, fără să se fi […]
Georgiana Teodorescu, candidat AUR, a prezentat duminică, 9 iunie, în cadrul unei conferințe de presă, susținută la sediul din Alianței pentru Unirea Românilor, noi informații privitoare la fraudele electorale care se află astăzi în desfășurare. ”Prima și cea mai gravă despre care am aflat recent și […]