Senatorul AUR, Andrei Dîrlău, acuză conducerea Comisiei de Politică Externă a Senatului că a refuzat să consemneze, în ședința din 23 februarie 2026, observațiile transmise de reprezentanții AUR privind drepturile lingvistice și religioase ale etnicilor români din Ucraina.
Potrivit senatorului AUR, deși conducerea comisiei a dat asigurări că observațiile privind respectarea drepturilor minorității românești din Ucraina vor fi prevăzute în conținutul procesului verbal, în sinteza ședinței postată pe 2 martie 2026 pe site-ul Senatului nu sunt stipulate observațiile ridicate de reprezentații AUR.
„În ședința Comisiei de Politică Externă a Senatului României din 23 februarie 2026 noi, partidul AUR, am ridicat în ședință problema drepturilor lingvistice și religioase ale românilor din Ucraina și am depus o serie de observații scrise vizând cerința respectării acestor drepturi de către partea ucraineană pe parcursul negocierilor de aderare a Ucrainei la UE.
Considerăm că în prezent Ucraina nu îndeplinește cele 4 criterii politice de la Copenhaga, în special privind minoritatea română. Pentru a adera la UE orice stat candidat trebuie să aibă instituții care să garanteze mecanismele democratice, statul de drept, respectarea drepturilor omului și protecția minorităților naționale.
Aceste criterii stabilite în 1993 sunt fundamentale, asigurând alinierea la valorile europene privind demnitatea umană, libertatea, egalitatea și drepturile minorităților încă din perioada de preaderare.
Ne-am bucurat când am fost asigurați public că Procesul Verbal al ședinței Comisiei de Politică Externă va lua act și va menționa observațiile noastre. Președintele Comisiei, cu acordul celorlalți colegi senatori, ne-a asigurat de acest lucru.
De aceea am fost uimiți când am văzut că sinteza scrisă a ședinței Comisiei de Politică Externă a Senatului României din 23 februarie, postată pe 2 martie 2026 pe site-ul Senatului, nu a făcut referire la discuțiile pe tema drepturilor lingvistice și religioase ale românilor din Ucraina din acea ședință și la observațiile noastre, cu excepția unui citat din Propunerea de Regulament al Parlamentului European și Consiliului de instituire a unui împrumut de 90 miliarde Euro pentru Ucraina, dar căruia nu i s-au atașat pentru context nici una dintre observațiile noastre din ședință.
Observațiile noastre se axau pe faptul că ni se cere să fim de acord cu un împrumut de 90 mld. euro din banii noștri ai tuturor pentru Ucraina, în timp ce chiar prima condiție stipulată chiar de Propunerea de Regulament, la Articolul 5, punctul 1, din Capitolul I, afirmă: „O condiție prealabilă pentru acordarea asistenței în cadrul împrumutului pentru sprijinirea Ucrainei este ca Ucraina să continue să promoveze și să respecte mecanismele democratice efective, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. Promovarea și respectarea statului de drept trebuie să includă și lupta împotriva corupției.”
Considerăm că Ucraina nu respectă azi aceste condiții, în condițiile în care 95% dintre românii din Ucraina, conform ultimului sondaj publicat în 2025 ar vrea ca biserica din localitatea lor să adere la Biserica Ortodoxă Română, dar nu sunt lăsați de statul ucrainean.
Asistăm practic la o interzicere a dreptului la liberă asociere religioasă pentru propriii cetățeni ai Ucrainei, în condițiile în care am asistat la tentative de intimidare din partea unor reprezentanți ai Kievului și amenințări cu trimitere pe front în linia întâi dacă românii din Ucraina mai cer biserică românească, în condițiile în care am asistat la umilințe suferite la frontieră de parlamentari din România care au ajutat Ucraina continuu.
Mai grav, în regiunea Cernăuți, din 34 licee cu predare în limba română vor rămâne doar 4, în regiunea Odesa nu va mai fi niciunul, iar în Transcarpatia se vor reduce de la 6 la 3. Aceste reduceri îngrijorează, pentru că pot echivala cu o strategie coerentă din partea statului ucrainean de asimilare etnico-lingvistică a minorității românești din Ucraina și nu respectă prima condiție prealabilă menționată chiar de Propunerea de Regulament European.
De aceste lucruri am dorit ca Senatul României să ia act în formă scrisă, nu să dea doar un citat dintr-o propunere de Regulament European, fără contextul nostru și fără interpretare.
Din aceste motive, cărora li se adaugă și altele care nu și-au mai găsit locul aici, am fi dorit ca Senatul României să își exprime cel puțin unele rezerve întemeiate că Ucraina ar îndeplini în acest moment un criteriu de bază de respectare a mecanismelor democratice și statului de drept și că ar garanta respectarea drepturilor omului și ale minorităților, așa cum cere chiar Propunerea de Regulament European privind acordarea unui împrumut de 90 mld. euro Ucrainei, pe care ni se cere să îl votăm.
Atașăm observațiile noastre scrise așa cum au fost transmise Comisiei de Politică Externă a Senatului României, precum și Sinteza lucrărilor Comisiei de Politică Externă a Senatului României din 23 februarie, ca să se vadă explicit diferența între ce am propus noi și ce s-a consemnat în final”, a declarat senatorul AUR, Andrei Dîrlău.
Comments are closed