Adrian Costea – Întrebare parlamentară – Recuperarea de către România a terenului și clădirii Institutului Român din Saranda, Albania

Către: Domnul Bogdan Aurescu, Ministrul Afacerilor Externe

Adresată de către: Senator Adrian Costea

Circumscripţia electorală: 23

Grupul Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor (A.U.R.)

Obiectul întrebării: Recuperarea de către România a terenului

și clădirii Institutului Român din Saranda, Albania

Data: 16 mai 2022

Stimate Domnule Ministru,

În cursul vizitei pe care am efectuat-o în Albania pe 8-10 mai, în cadrul unei delegații a Comisiei de Politică Externă din Senatul României, la invitația d-nei Mimi Kodheli, președintele Comisiei de Politică Externă din Parlamentul Albaniei, am participat la inaugurarea Bibiotecii Mihai Eminescu din Saranda. Înființarea ei se datorează eforturilor d-lui Pano Bakalli, președintele Fundației Nicolae Iorga.

În discuțiile purtate cu reprezentanți ai partidelor de la putere și din opoziție (inclusiv dl. Taulant Balla, liderul majorității) s-a abordat tema retrocedării clădirii și terenului fostului Institut român din Saranda.

La unele întâlniri a participat și ES Octavian Șerban, ambasador în Albania.

Chestiunea recuperării de către statul român a terenului și clădirii Institutului Român de la Saranda a constituit un subiect de prim interes și în discuțiile purtate cu reprezentanții comunității românești/aromâne din Albania.

Istoricul acestui Institut vă este bine cunoscut.

Regele Zogu I al Albaniei i-a donat istoricului român Nicolae Iorga un teren din orașul Saranda pe țărmul golfului Corfu, drept recunoştinţă pentru redactarea primei Istorii a Albaniei, realizată de academicianul român şi publicată în 1919.

În 1934 academicianul Nicolae Iorga a cedat acel teren statului român, cu condiţia de a se construi acolo o clădire care să servească drept Institut de studii şi cercetări arheologice.

În cadrul concesiunii a fost fondat în 1937 un astfel de Institut Român, care a funcţionat între 1937–1940, apoi din nou între 1942–1944. Clădirea Institutului Român din Saranda a fost proiectată de arhitectul român Petre Antonescu.

Odată cu instaurarea regimului comunist în Albania, clădirea Institutului Român din Saranda și terenul pe care acesta era construit, proprietate a statului român, au fost naţionalizate. După căderea regimului comunist din Albania, terenul și clădirea au fost vândute în 1992 unei persoane private.

Ministerul Afacerilor Externe a comunicat anterior că „Subiectul privind situaţia Casei Iorga figurează constant şi prioritar pe agenda de discuţii bilaterale, fiind subliniat, cu fiecare ocazie, interesul statului român pentru clarificarea statutului acestui imobil cât mai curând posibil. În paralel cu demersurile pe cale administrativă şi jurisdicţională, problematica recuperării imobilului a fost ridicată de partea română în cadrul mai multor întrevederi bilaterale, inclusiv la cel mai înalt nivel, cu solicitarea de a fi puse în aplicare deciziile instanţelor albaneze. La nivelul dialogului politic bilateral s-au dat asigurări, în mai multe rânduri, că situaţia acestui imobil va fi rezolvată în conformitate cu deciziile justiţiei albaneze. Aceste declaraţii au rămas fără efecte concrete până în prezent, principala problemă invocată fiind despăgubirea cuvenită cumpărătorului care a achiziţionat imobilul în 1992. Demersurile la nivel politic vor continua la toate nivelurile până la soluţionarea dosarului”.

Având în vedere cele prezentate, Vă rugăm respectuos să ne comunicați:

  1. În ce etapă se află procesul de recuperare de către statul român a terenului și clădirii Institutului Român din Saranda și când estimează MAE că acest proces s-ar putea încheia cu succes.
  • Ce demersuri oficiale concrete au întreprins autoritățile de la București (inclusiv cu implicarea Ambasadei române la Tirana) și când anume, în vederea recuperării clădirii Institutului Român din Saranda și a terenului aferent.
  • Dacă MAE consideră necesar să inițieze completarea cu o prevedere nouă despre înființarea unui Institut Cultural Român la Saranda a Hotărârii Guvernului nr. 492 din 1 aprilie 2004 privind organizarea şi funcţionarea institutelor culturale româneşti din străinătate prin reorganizarea centrelor culturale din străinătate, precum şi înfiinţarea unor institute noi.

One response

  1. Salutate! Cum merge cu chestia asta? Au cazut deacord Albanezii sa ni o dea inapoi ? Ma gandesc sa ma duc acolo vara dar daca Nu, nu ma duc deloc.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR votat împotriva implicării militare a UE în Ucraina
Delegația AUR din Parlamentul European s-a poziționat împotriva unei rezoluții privind „necesitatea ca UE să sprijine Ucraina continuu”. Textul redactat de grupul Popularilor Europeni, din care fac parte atât partidul Ursulei von der Leyen, cât și PNL, propune aruncarea Europei în haos economic și aducerea frontului […]
Nu trădăm încrederea pe care ne-au acordat-o românii la alegerile europarlamentare! Astăzi, europarlamentarii AUR au votat împotriva realegerii Robertei Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European! Nu putem să fim de acord cu politica dusă de doamna Metsola în ultimii ani, o politică ce a […]
Sute de români stabiliți în Spania s-au întâlnit luni, 15 iulie, cu președintele AUR, George Simion. Cu acest prilej, aceștia au semnat și contractele de înscriere în Planul SIMION, program ce are ca obiectiv înlesnirea întoarcerii acasă a românilor din diaspora. „Avem o țară atât de […]
„Guvernarea PSD-PNL a înregistrat o nouă „performanță” în materie economică. Datoria guvernamentală a urcat, în aprilie 2024, până la 852,816 miliarde lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1%. La această valoare a datoriei, conform legii, guvernul este obligat să ia măsuri urgente! […]
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor și liderul europarlamentarilor AUR, reacționează la afirmațiile făcute de ministrul energiei, Sebastian Burduja, care a declarat că vizează implementarea unui sistem de contorizare inteligent, care să-i taxeze mai mult pe cetățenii care folosesc energie […]
Pentru a-şi asigura poziția în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen promite imposibilul: mai mult Green Deal pentru a obține voturi în Parlament şi mai puțin Green Deal pentru industrie şi noi toți, arată europarlamentarul AUR, Adrian Axinia. Acesta a subliniat că, în această săptămână, […]