Adresată: Domnului NICOLAE CIUCĂ, PRIMUL MINISTRU AL ROMÂNIEI, Ministrul INTERIMAR Al Apărării Naționale
DOMNULUI BOGDAN AURESCU, MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE
DOMNULUI ADRIAN CÂCIU, MINISTRUL FINANȚELOR PUBLICE
De către: Senator Adrian COSTEA
Circumscripţia electorală: 23 Ialomița
Grupul Parlamentar: AUR
Şedinţa Senatului din data de: 26.10.2022
Obiectul interpelării: Excluderea cheltuielilor pentru Apărare din deficitul bugetar
Stimate Domnule Prim-Ministru,
Stimate Domnule Ministru al Afacerilor Externe,
Stimate Domnule Ministru al Finanțelor Publice,
La nivel global, într-un mediu de securitate complex și volatil, au loc schimbări de paradigmă. Se modifică natura războiului modern, care include forme precum războiul continuu, în rețea și de a patra generație, extins la scara întregii societăți, cu tehnologii disruptive și agresiuni sofisticate, non-cinetice, asimetrice.
Noile amenințări cu care se confruntă România, în contextul conflictului din proximitate, sunt reflectate în documentele strategice ale României – Strategia Națională de Apărare, Strategia Militară și Carta Albă a Apărării.
Implementarea arhitecturii strategice și de securitate integrate este guvernată de conceptul de Apărare Națională Consolidată – concept fundamental de operare a Armatei Române.
Se pune un nou accent pe strategiile generative și de potențial și pe consolidarea rezilienței tuturor sectoarelor societății.
În vederea întăririi potențialul militar al țării, Apărarea Națională are nevoie de resurse.
Se preconizează creșterea bugetului Apărării la 2,5% din PIB.
Dar această creștere riscă să mărească deficitul bugetar.
Pentru 2023 deficitul bugetar e previzionat la 6,24% din PIB.
Pentru 2024 deficitul-țintă este 3% din PIB.
Aceste ținte vor fi greu de atins în actuala perioadă de criză.
O soluție care ar ajuta România să-și mențină angajamentele asumate, întărindu-și postura de apărare, ar fi excluderea cheltuielilor pentru Apărare din calculul deficitului bugetar. Sau, dacă nu exceptarea tuturor cheltuielilor pentru Apărare, atunci cel puțin a investițiilor pentru Apărare.
Exceptarea Apărării din calcularea deficitului ar permite alocarea unei sume egale cu 2,5% din PIB cheltuielilor pentru Apărare, fără ca ea să fie inclusă în cheltuielile luate în calcul pentru stabilirea deficitului bugetar.
La nivelul UE regulile privind cheltuielile publice prevăd un deficit sub 3%.
Bruxelles-ul a suspendat aceste prevederi din cauza pandemiei.
Suspendarea s-ar putea prelungi în contextul războiului din Ucraina, pentru ca Statele Membre să facă față actualelor provocări de securitate, dar și celor legate de povara datoriei externe și de schimbările climatice.
Inclusiv Pactul de Stabilitate și Creștere ar trebui modificat, mulți decidenți europeni considerându-i regulile prea restrictive. În actualul context el ar impune politici de austeritate nesustenabile pentru cetățenii Uniunii.
Neincluderea Apărării în deficit trebuie negociată cu Comisia Europeană.
La începutul lui 2022 un grup de 9 State Membre au solicitat acest lucru: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovenia, Ungaria, Italia, Grecia.
E firesc ca solicitarea să vină de la țările de pe flancul estic al NATO, aflate în prima linie în fața amenințărilor din partea Rusiei.
Și Hotărârea Senatului României referitoare la Comunicarea Comisiei Europene JOIN(2022) 24 final „privind analiza decalajelor de investiții în domeniul apărării și calea de urmat”, emisă pe baza Raportului nr. LXII/337/06.10.2022 al Comisiei pentru Afaceri Europene, specifică:
„Un factor important în vederea stimulării investițiilor în domeniul apărării este excluderea din calculul deficitului bugetar a achizițiilor din domeniul apărării.”
Având în vedere cele prezentate, vă rog respectuos să-mi transmiteți:
Cum se poziționează în prezent România, respectiv ministerele pe care le conduceți, față de propunerea excluderii din calculul deficitului bugetar a cheltuielilor (sau măcar achizițiilor) pentru apărare?
Ce demersuri ați făcut în acest sens?
Nu există răspunsuri