Acatrinei Dorel și Pușcașu Lucian – interpelare către M.A.I – Ce strategie are ministerul pe care îl conduceți împotriva criminalității și cu ce rezultate veniți în fața opiniei publice?

Adresată:       Domnului  Lucian Nicolae BODE,
                          Ministrul Afacerilor Interne

De către: dl. Deputat Acatrinei Dorel Gheorghe

                 dl. Deputat Pușcașu Lucian Florin

                Circumscripția electorală nr.35, Suceava

Obiectul interpelării: Ce strategie are ministerul pe care îl conduceți împotriva criminalității și cu ce rezultate veniți în fața opiniei publice? Solicităm un tabel cu resursele alocate pentru prevenirea crimelor, talhariilor și violurilor, pentru combaterea pedofiliei, a răpirilor de copii, a consumurilor de droguri, a corupției generalizate și economiei subterane, a spălării banilor și a infracțiunilor economico-financiare concomitent cu procentele de rezolvare a acestor cazuri?

                                  Domnule ministru,

Un grup de cercetători de la Universitatea Babeş-Bolyai a realizat o platformă online care va folosi inteligenţa artificială pentru a identifica evoluţia diferitelor tipuri de infracţiuni în România şi la nivel internaţional. Coordonatoarea proiectului FINCRIME, a explicat de ce este România în top la infracţiuni. FINCRIME este o platformă online de măsurare a criminalităţii economico-financiare cu mijloace moderne precum inteligenţa artificială şi care cuprinde hărţi şi grafice interactive. Principalul obiectiv al proiectului FINCRIME este de a efectua o analiză şi o previzionare a riscurilor de criminalitate economică şi financiară la nivel internaţional, european dar şi naţional. Cu ajutorul platformei se pot identifica principalele tendinţe în ceea ce priveşte criminalitatea  şi se va putea estima evoluţia acestor tipuri de infracţiuni în viitor..

Dintr-un interviu apărut recent în media, România este în topul UE al corupţiei:

Reporter: Cum ne situăm ca nivel al infracƫionalităƫii comparativ cu alte state din UE?

Coordonator proiect FINCRIME: Din păcate nu ne situăm pe un loc foarte bun, România plasându-se pe locurile fruntaşe la corupţie, economie subterană, spălarea banilor şi infracţiuni cibernetice în cadrul statelor membre ale Uniunii Europene.  

Reporter: Cum ne situăm în ceea ce priveşte corupţia comparativ cu ale ţări din UE?

Coordonator proiect FINCRIME: Potrivit Indicelui de Percepţie al corupţiei (IPC) calculat de Transparency International (2020), România se află pe primul loc între ţările UE cu cel mai ridicat  nivel al corupţiei din sectorul public. Corupţia cuprinde în general activităţi ilegale, care sunt ascunse în mod deliberat şi ies la iveală doar prin investigaţii sau urmăriri penale.

Reporter: Dar în ceea ce priveşte economia subterană?

Coordonator proiect FINCRIME: Dacă ne referim la economia subterană, aceasta reflectă toate activităţile economice care sunt ascunse autorităţilor oficiale din motive financiare, de reglementare sau instituţionale. Economia subterană poate fi măsurată ca o sumă între munca nedeclarată (reflectată de salariile pe care angajaţii şi angajatorii nu le declară pentru a evita impozitarea sau reglementarea pieţei forţei de muncă) şi veniturile neraportate din afaceri (pentru a evita o parte din povara fiscală). Datele studiului Medina and Schneider (2020) care evidenţiază estimări de. 23% din PIB, ceea ce o situează pe locul trei între ţările membre UE. În mărimi absolute, aceasta ar insemna că o valoare de aproximativ 50,6 miliarde de euro din economia României a fost derulată prin activităţi subterane, doar în anul 2020. 

Locul 4 în UE  la spălarea banilor şi infracţiunile cibernetice

Reporter: Spuneţi-ne despre spălarea banilor şi infracţiunile cibernetice.

Coordonator proiect FINCRIME: Spălarea banilor este un proces prin care se dă o aparenţă de legalitate unor profituri obtinute ilegal de către infractori care, fără a fi compromişi, beneficiază ulterior de sumele obţinute. În România,  valoarea scorului Basel AML pentru 2020 o situează pe locul patru între ţările UE cu cel mai mare  risc de spălare a banilor. Dacă facem referire la infracţiunile cibernetice, la nivelul anului 2020, România se situeaza între primele patru ţări cele mai vulnerabile din UE la atacurile cybercrime, după Slovenia, Republica Cehă şi Bulgaria (Global Cybersecurity Index, 2020).

Topul infracţiunilor din România  

Reporter: Există anumite domenii economice sau zone cu risc mai ridicat?

Coordonator proiect FINCRIME: Potrivit unui studiu derulat de membri ai echipei FINCRIME cea mai mare pondere a prejudiciului din infracţiuni investigate în România, în medie perioada 2011-2019 se întâlneşte în sectorul financiar (aprox 18% din total prejudiciu, urmat de sectorul construcţiilor (16%) şi industria alimentară (14%).

Reporter: Care sunt cele mai frecvente forme de crime financiare in Romania?

Coordonator proiect FINCRIME: Printre cele mai răspândite forme de criminalitate economico-financiară remarcăm furtul  din societăţi comerciale (un număr de 10458 dosare în anul 2020), înşelăciunea  (9080 dosare în anul 2020), evaziunea fiscală (7749 de dosare în anul 2020) şi infracţiunile de fals (peste 7639 dosare în anul 2020). Comparativ cu aceste tipuri de infracţiuni, remarcăm faptul  că  numărul infracţiunilor de corupţie şi respectiv de spălare de bani se situează la mare distanţă (cu aprox. 653 de dosare de corupţie şi respectiv 138 de dosare de spălare de bani în anul 2020).  

 Reporter: Care sunt cauzele nivelului ridicat de infracţionalitate din România?

Coordonator proiect: După parerea noastră următoarele 3 cauze sunt determinante:

Cauza nr. 1: Calitatea redusă a guvernanţei publice. Este vorba despre modul defectuos în care sunt percepute calitatea serviciilor publice şi civile şi gradul lor de independenţă faţă de presiunile politice, calitatea formulării şi implementării politicilor şi credibilitatea angajamentului guvernului faţă de astfel de politici,  modul în care este perceput statul de drept şi calitatea reglementărilor (birocraţia excesivă, numărul mare de reglementări, proceduri etc.). În cadrul Uniunii Europene, România se află la coada clasamentului, cu nivelurile cele mai reduse ale calităţii guvernanţei publice, generând o încredere redusă în stat şi in modul in care acesta furnizează servicii publice. De aici, gradul redus de neconformare la politicile statului inclusiv politice pe linia respectării legislaţiei financiare şi fiscale. România trebuie să promoveze mult mai accentuat creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, şi nu în ultimul rând implicarea societăţii civile în procesele decizionale. 

Cauza nr. 2:  Nivelul redus de educaţie financiară al populaţiei
Potrivit unui studiu România înregistrează cel mai redus nivel de educaţie financiară din UE. Ţările cu cel mai ridicat nivel de educaţie financiară sunt ţările din nord-vestul UE (Danemarca, Suedia, Olanda şi Germania) iar cele cu nivelurile cele mai reduse se regăsesc în sud-estul Europei printer care și Romania).În ceea ce priveşte educaţia cibernetică, România deţine printre cele mai reduse niveluri de educaţie cibernetică dintre ţările UE și se situează pe locul trei. Rezultate similare privind existenţa unui grad extrem de redus de educaţie cibernetică sunt oferite şi de studiul Special Eurobarometer 499 (2020) . Astfel, potrivit acestui studiu cetăţenii din România sunt printre cetăţenii UE care nu ştiu unde să raporteze vreun posibil atac cibernetic. Astfel, un procent de doar 2% au cunoştinţă de existenţa vreunui website unde să raporteze astfel de atacuri cibernetice.

Cauza nr. 3. Nivel de trai redus 

Studiile de specialitate ale membrilor echipei FINCRIME (2021) evidenţiază faptul nivelul de dezvoltare economică reprezintă un factor semnificativ pentru angajarea în infracţiuni. Studiile noastre evidenţiază faptul că un nivel ridicat al nivelului de trai al populaţiei determină o reducere a nivelurilor de corupţie, economie subterană şi criminalitate cibernetică. În plus, constatăm că o creştere a dezvoltării economice şi durabile este legată de niveluri mai ridicate de spălare a banilor.Potrivit datelor Eurostat (2020), în anul 2020 cetăţenii din România prezintă cea mai ridicată rată a riscului de sărăcie dintre ţările UE, respectiv de 35,8%, fiind urmată de Bulgaria şi Grecia, în condiţiile în care media UE este de 21,9%.

         Astfel, preocuparea Guvernului din care faceți parte ar trebui să fie legată de o mai bună guvernanță publică, informarea populației și educația financiară a acesteia precum și  găsirea soluțiilor  pentru reducerea ratei sărăciei care după această iarnă va depăși 60% din populație.

         Ministerul pe care îl conduceți ar trebui să combată infracționalitatea fie că este vorba despre corupție, combaterea economiei subterane, spalarea banilor, trafic de droguri, crime, tâlhării, violuri dar mai ales în ultima perioadă  prevenirea pedofiliei iar dumneavoastră vă ocupați cu protejarea camarilei de partid și faceți poftele sefilor politici dizlocând resurse importante pentru numeroase controale la ordin politic?

      Domnule Ministru, aveți curaj să-I priviți în ochi pe părinții Alexandrei Măceșanu și ai Luizei Melencu, fetele ucise de Nicolae Dincă sub ochii poliției? Se pot baza românii pe serviciile numărului de urgență 112 cît sunteți dumneavoastră ministru de interne? Ne putem trimite copii în siguranță la școală cât sunteți dumneavoastră ministru de interne?

       Față de această situație solicităm să răspundeți la următoarea interpelare: Ce strategie aveți pentru combaterea criminalității? Cum sunt distribuite resursele ministerului pe care il conduceti pe tipologia infracțiunilor? Ce procent din resurse și de timp acordați pentru prevenirea crimelor și tâlhăriei? Ce procent din resurse si de timp acordați pentru prevenirea violurilor? Ce procent din resurse si de timp  alocați pentru prevenirea răpirii copiilor si combaterea pedofiliei? Ce procent din resurse si de timp alocați pentru prevenirea consumului de droguri si de etnobotanice? Ce procent din resurse si de timp alocați pentru combaterea economiei subterane, spălării banilor și pentru infractiunile economico-financiare și ce procente de rezolvare a acestor dosare are ministerul pe care il conduceți?

Dacă cifrele arată așa cum rezultă din cele de mai sus, solicităm ca răspunsul la acestă înterpelare să vină la pachet cu demisia dumneavoastră din funcția de ministru de interne.

Nu există răspunsuri

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

MAI MULTE ARTICOLE

AUR votat împotriva implicării militare a UE în Ucraina
Delegația AUR din Parlamentul European s-a poziționat împotriva unei rezoluții privind „necesitatea ca UE să sprijine Ucraina continuu”. Textul redactat de grupul Popularilor Europeni, din care fac parte atât partidul Ursulei von der Leyen, cât și PNL, propune aruncarea Europei în haos economic și aducerea frontului […]
Nu trădăm încrederea pe care ne-au acordat-o românii la alegerile europarlamentare! Astăzi, europarlamentarii AUR au votat împotriva realegerii Robertei Metsola în funcția de președinte al Parlamentului European! Nu putem să fim de acord cu politica dusă de doamna Metsola în ultimii ani, o politică ce a […]
Sute de români stabiliți în Spania s-au întâlnit luni, 15 iulie, cu președintele AUR, George Simion. Cu acest prilej, aceștia au semnat și contractele de înscriere în Planul SIMION, program ce are ca obiectiv înlesnirea întoarcerii acasă a românilor din diaspora. „Avem o țară atât de […]
„Guvernarea PSD-PNL a înregistrat o nouă „performanță” în materie economică. Datoria guvernamentală a urcat, în aprilie 2024, până la 852,816 miliarde lei. Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,1%. La această valoare a datoriei, conform legii, guvernul este obligat să ia măsuri urgente! […]
Claudiu Târziu, președintele Consiliului Național de Conducere al Alianței pentru Unirea Românilor și liderul europarlamentarilor AUR, reacționează la afirmațiile făcute de ministrul energiei, Sebastian Burduja, care a declarat că vizează implementarea unui sistem de contorizare inteligent, care să-i taxeze mai mult pe cetățenii care folosesc energie […]
Pentru a-şi asigura poziția în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen promite imposibilul: mai mult Green Deal pentru a obține voturi în Parlament şi mai puțin Green Deal pentru industrie şi noi toți, arată europarlamentarul AUR, Adrian Axinia. Acesta a subliniat că, în această săptămână, […]