Declarații Politice

Dragoș Coman – Declarație politică – Dincolo de harta administrativă, România înseamnă oameni și comunități!

În ultima perioadă, regionalizarea României a revenit în discursul public. Se vorbește despre reorganizarea administrativ-teritorială, eficientizarea instituțiilor, reducerea cheltuielilor și redesenarea structurilor administrative. Se avansează scenarii, se fac calcule și se discută despre cum ar putea arăta viitoarea organizare a țării.

Ce lipsește din această dezbatere? Cetățeanul. Cine îi întreabă pe cetățeni dacă își doresc această schimbare și cum văd ei viitorul comunităților în care trăiesc?

Reforma nu poate fi doar un exercițiu administrativ și nici o simplă operațiune de redesenare a hărții. Este o decizie cu efecte pe termen lung asupra comunităților locale, economiei, accesului la servicii publice și modului în care sunt reprezentate interesele cetățenilor. Înainte de a discuta despre câte regiuni vom avea, unde vor fi stabilite centrele administrative și ce instituții vor fi reorganizate, trebuie să știm foarte clar ce urmărim prin această reformă și ce rezultate concrete ne propunem să obținem.

Care sunt avantajele și dezavantajele? Ce economii reale la bugetul public va genera regionalizarea? Care sunt costurile reorganizării instituțiilor, transferului de competențe și personalului administrativ? Cum vor fi distribuite resursele și responsabilitățile între administrația centrală, structurile regionale și autoritățile locale? Și, mai ales, cum va funcționa concret acest sistem după implementare?

Nu se poate susține o reformă în numele eficienței administrative fără o evaluare transparentă a costurilor și beneficiilor. Nu putem promite o administrație mai eficientă fără să demonstrăm că această reorganizare va reduce birocrația, va îmbunătăți serviciile publice și va aduce instituțiile mai aproape de cetățeni. Altfel, riscăm să înlocuim structurile existente cu unele noi, mai costisitoare și mai îndepărtate de comunitățile pe care ar trebui să le deservească.

În egală măsură, consider esențial ca regionalizarea să țină cont de istoria, valorile, tradițiile și specificul comunităților locale. România nu este o simplă împărțire statistică a teritoriului. Fiecare regiune are o identitate construită în timp, prin istorie, cultură, tradiții, relații economice și legături sociale. Aceste elemente trebuie respectate și protejate, nu ignorate în numele unei reorganizări administrative.

Nu îmi doresc ca dezvoltarea să însemne pierderea identității locale și nici ca eficientizarea administrației să conducă la marginalizarea comunităților mai mici sau la concentrarea excesivă a resurselor și deciziilor în jurul câtorva centre regionale.

Nu contest necesitatea modernizării administrației publice. Ceea ce solicit este ca o reformă de asemenea amploare să fie fundamentată, explicată transparent și supusă unei consultări reale, astfel încât cetățenii să cunoască toate consecințele și să își poată exprima voința.

Reforma administrativ-teritorială a României nu poate fi redusă la o simplă operațiune de redesenare a granițelor județelor sau la comasarea unor unități administrative. Miza reală este să construim județe mai puternice, mai reziliente, capabile să genereze dezvoltare economică, să atragă investiții și să ofere servicii publice de calitate. Nu avem nevoie doar de județe mai mari pe hartă, ci de administrații mai eficiente, mai bine finanțate și cu o capacitate reală de a răspunde nevoilor comunităților pe care le reprezintă.

Relevanța acestui demers a fost demonstrată și de participarea la Forumul Aleșilor Locali din România, organizat de AUR, unde peste 600 de aleși locali, reprezentând majoritatea partidelor politice din România, au luat parte la dezbaterea privind viitorul administrației publice și reforma administrativ-teritorială.

Dincolo de apartenența politică, această participare transmite un mesaj important. Nevoia de reformă a administrației publice este o preocupare care traversează întregul spectru politic și care trebuie tratată ca o temă de interes național, nu ca o inițiativă conjuncturală a unei singure formațiuni.

Viziunea unanimă pune accentul pe o reformă structurală a statului, fundamentată pe eficiență administrativă, responsabilitate instituțională și consolidarea autonomiei locale. O reformă autentică nu înseamnă doar reducerea numărului de instituții sau transferarea unor cheltuieli dintr-un buget în altul. Înseamnă reașezarea competențelor, a resurselor și a responsabilităților, astfel încât administrațiile locale și județene să poată lua decizii în interesul cetățenilor, fără dependență excesivă de decizia centrală.

România are nevoie de o reformă a statului construită pe o viziune coerentă, cu implicarea comunităților și a reprezentanților lor, capabilă să corecteze dezechilibrele istorice dintre regiuni și să ofere fiecărui județ șansa unei dezvoltări sustenabile. Consolidarea administrației publice trebuie să fie un instrument de dezvoltare națională, nu un simplu exercițiu birocratic.

Înainte să redesenăm harta României, trebuie să știm ce construim. Reforma administrativ-teritorială trebuie să fie un proiect de dezvoltare asumat democratic, care respectă identitatea comunităților și pune cetățeanul în centrul deciziei.

Pentru că harta României nu este doar despre teritorii și instituții. Este despre oameni, comunități, istorie și viitor.

Mai multe din
Declarații Politice
AUR luptă pentru o Românie unită, liberă și demnă.
Interesele românilor pe primul loc!
In accordance with Article 5(2) of the Regulation on the statute and funding of European political parties and European political foundations, the party’s representation in the European Parliament consists of 3 Members of the European Parliament, of whom 1 is woman and 2 are men.
© 2026 Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Toate drepturile rezervate.