
Adresată: Domnului Luca-Alexandru Niculescu, Premier al României
De către doamna senator:Luminița PĂUCEAN-FERNANDES
Circumscripția electorală: nr. 34, Sibiu
Grupul parlamentar: ALIANŢA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR
Obiectul interpelării: Responsabilitatea Guvernului privind proiectul minier Valea Dobra – Rășinari, protecția sănătății populației, evaluarea impactului asupra mediului și fundamentarea licenței de exploatare
STIMATE DOMNULE PRIM-MINISTRU
Valorificarea resurselor minerale ale României reprezintă un interes economic național. Dezvoltarea capacităților de extracție și prelucrare pe teritoriul țării trebuie să contribuie la consolidarea industriei românești, la crearea de locuri de muncă și la păstrarea valorii economice generate de aceste resurse în România. Acest obiectiv nu poate fi însă realizat în detrimentul sănătății populației, al protecției mediului și al comunităților locale.
Proiectul minier Valea Dobra – Rășinari, promovat de compania MPI Magnesium, ridică întrebări serioase privind amploarea exploatării, transformările ireversibile ale teritoriului și capacitatea instituțiilor statului de a verifica riguros o investiție industrială de asemenea dimensiuni.
Compania prezintă un proiect care nu se limitează la extragerea resursei minerale, ci presupune un întreg lanț industrial, de la exploatare și transport până la prelucrarea magneziului. Pentru a susține public compatibilitatea acestor activități cu protecția mediului, investitorul invocă trei exemple internaționale: Gerakini, în Grecia, Breitenau, în Austria, și Åheim, în Norvegia, cu diferența că, aceste exploatări au un istoric documentat de probleme privind poluarea și impactul asupra mediului.
La Gerakini, Grecia, controalele autorităților elene, relatate în presa locală, au evidențiat depășiri ale limitelor de emisii, dispersia pulberilor industriale și depuneri de cenușă în zone locuite. La Breitenau, Austria, autoritatea federală de mediu a constatat că instalațiile erau autorizate să emită mai mult praf industrial decât ar fi fost necesar, deși existau tehnologii capabile să reducă aceste emisii. La Åheim, Norvegia, cercetări oficiale au documentat afectarea unor cursuri de apă prin depuneri de particule minerale și identificarea antofilitului într-o probă de material fibros provenită din carieră. Ce relevanță au aceste exemple pentru siguranța populației din Rășinari și Mărginimea Sibiului? Ce anume demonstrează ele în privința proiectului propus în România?
Ce relevanță au aceste exemple pentru siguranța populației din Rășinari și Mărginimea Sibiului? Ce anume demonstrează ele în privința proiectului propus în România?
Existența unor exploatări industriale în alte state nu garantează că tehnologiile utilizate acolo sunt disponibile investitorului român, că pot fi aplicate în condițiile geologice de la Valea Dobra sau că riscurile pentru sănătatea oamenilor au fost evaluate corespunzător. Mai mult, exemplele invocate includ activități diferite de extracție și prelucrare industrială. Această comparație ridică o problemă suplimentară: ce activități industriale sunt prevăzute efectiv pentru Valea Dobra și ce efecte pot produce împreună asupra aerului, apelor, solului și localităților învecinate?
O altă problemă majoră privește dimensiunea perimetrului concesionat. Licența de exploatare privește un perimetru de aproximativ 915 hectare, în timp ce investitorul prezintă public o carieră de aproximativ 7 hectare, dezvoltată în trepte.Această diferență impune clarificarea fundamentării concesiunii, a perspectivelor de exploatare pe termen lung și a posibilităților de extindere succesivă în interiorul perimetrului. Exploatarea în trepte presupune excavarea și transformarea ireversibilă a configurației naturale a reliefului. Lucrările ulterioare de ecologizare și amenajare nu pot readuce terenul la forma sa inițială.
Într-o regiune precum Mărginimea Sibiului, cu tradiții pastorale, activități agricole, patrimoniu natural și potențial turistic, consecințele unei asemenea intervenții trebuie analizate în raport cu întregul teritoriu care ar putea fi afectat de dezvoltarea exploatării. Totodată, investitorul promovează un lanț industrial complet, deși amplasamentul viitoarei uzine de procesare nu este încă stabilit. În aceste condiții, evaluarea riscurilor nu poate fi limitată la carieră, ignorând transportul, instalațiile de prelucrare și efectele cumulate ale întregii investiții.
Protecția sănătății populației și respectarea legislației de mediu nu pot depinde exclusiv de informațiile furnizate de investitor. Acestea reprezintă responsabilități fundamentale ale instituțiilor statului român.
În exercitarea atribuțiilor de control parlamentar, vă solicit răspunsuri documentate la următoarele întrebări:
1. Ce a justificat concesionarea unui perimetru de aproximativ 915 hectare, în condițiile în care investitorul prezintă public o exploatare de aproximativ 7 hectare? Solicit transmiterea documentației care a fundamentat această diferență, inclusiv prevederile privind rezervele, etapele și dezvoltarea exploatării pe durata licenței.
2. Există analize mineralogice care stabilesc prezența sau absența azbestului și a altor fibre minerale periculoase în perimetrul Valea Dobra? Cine le-a efectuat, cine le-a verificat și cine a semnat concluziile? Solicit transmiterea rapoartelor, a buletinelor de analiză și identificarea laboratoarelor și a persoanelor responsabile.
3. Ce instituții au verificat riscurile pentru sănătatea populației și sursele de apă, inclusiv prin raportare la pulberile rezultate din extracție, concasare și transport? Solicit documentele, rezultatele măsurătorilor și numele responsabililor care au avizat sau validat concluziile.
4. Cine verifică impactul întregii investiții atunci când extracția, transportul și prelucrarea sunt dezvoltate în etape sau în localități diferite? Solicit să precizați care instituție corelează toate aceste activități, ce documentație comună există și cine răspunde dacă efectele cumulate sunt omise din evaluare.
5. Ce suprafață poate fi exploatată efectiv în baza licenței acordate și ce dezvoltare succesivă este prevăzută în interiorul perimetrului? Cine a verificat consecințele ireversibile asupra reliefului și teritoriului din Mărginimea Sibiului și unde sunt consemnate limitele exploatării și măsurile obligatorii de protecție?
6. Ce tehnologii a declarat investitorul că va utiliza, ce documente atestă capacitatea de implementare și cine le-a verificat? Solicit precizarea instituțiilor și a responsabililor care au analizat riscurile tehnologice, fără substituirea acestor verificări prin exemplele unor exploatări din alte state.
7. Ce obligații concrete au fost asumate pentru prelucrarea resursei în România, protejarea comunităților și acoperirea eventualelor prejudicii? Solicit documentele care stabilesc aceste obligații, garanțiile financiare și instituțiile responsabile cu executarea lor.
Domnule Prim-ministru,
România trebuie să își valorifice resursele naturale în interes național, să dezvolte capacități proprii de prelucrare și să asigure păstrarea beneficiilor economice și industriale în țară. Dar niciun beneficiu economic anticipat nu poate justifica ignorarea consecințelor asupra sănătății populației și asupra unui teritoriu ale cărui transformări pot depăși cu mult durata unei investiții.
Nu solicit asigurări generale că legislația va fi respectată. Solicit să aflăm cine a verificat, ce a constatat, cine a semnat și pe baza căror documente.
Responsabilitatea Guvernului este să asigure aplicarea riguroasă a legislației în vigoare, verificarea independentă a riscurilor și prevenirea oricărei omisiuni care ar putea compromite protecția populației și a mediului. Pentru fiecare întrebare, solicit transmiterea documentației care poate fi comunicată potrivit legii, cu precizarea instituțiilor, a numelor și funcțiilor persoanelor care au întocmit, verificat sau aprobat actele relevante, precum și a numerelor și datelor acestora.
Acolo unde verificările nu au fost efectuate sau documentele nu există, solicit menționarea expresă a acestei situații.