Adresată: Ministrului Sănătății, domnului Alexandru-Florin Rogobete
De către domnul senator: Cătălin Silegeanu
Grup Parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor
Obiectul interpelării: Consecințele medicale și bugetare ale restrângerii accesului la pachetul de bază pentru bolnavii din programele naționale de sănătate
Stimate domnule ministru,
Accesul la întregul pachet de servicii medicale de bază a încetat, începând cu 1 ianuarie 2026, pentru bolnavii fără venituri și fără alt temei de asigurare înscriși în programe naționale precum cele pentru diabet zaharat, boli cardiovasculare și boli rare. Art. 224 alin. (1³) din Legea nr. 95/2006, introdus prin Legea nr. 141/2025, prevede finanțarea tratamentului specific și a serviciilor necesare acordării lui, la care se adaugă pachetul minimal destinat persoanelor neasigurate. Pacienții oncologici și beneficiarii programelor pentru HIV/SIDA și tuberculoză au în continuare acces la întregul pachet de bază, în condițiile legii. Evaluarea rezultatului bugetar al limitării trebuie corelată cu evoluția accesului la consultații, investigații și tratamente, inclusiv pentru afecțiunile asociate bolii care justifică înscrierea în program.
Vă solicit următoarele informații, centralizate cu sprijinul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2026 și ultima lună cu date disponibile, comparativ cu lunile corespunzătoare din 2025, defalcate pe programe și județe.
1. Comunicați lista programelor și subprogramelor pentru care s-a limitat accesul la întregul pachet de bază și numărul pacienților afectați, cu evoluția lunară a beneficiarilor fără alt temei de asigurare. Precizați câți dintre bolnavii aflați în evidență pe 31 decembrie 2025 au dobândit ulterior calitatea de asigurat prin plata contribuției sau prin încadrarea într-o categorie exceptată și câți beneficiază în continuare exclusiv de serviciile destinate persoanelor neasigurate înscrise în programe. Totalurile vor identifica pacienții unici, fără dubla numărare a celor înscriși în mai multe programe.
2. Prezentați evoluția lunară a numărului de pacienți care au primit îngrijiri și a serviciilor raportate, validate și decontate, separat pentru consultații, analize și investigații, spitalizare de zi, spitalizare continuă, medicamente și dispozitive medicale. Distingeți prestațiile din programe de cele acordate în afara lor și urmăriți separat grupul bolnavilor afectați de modificare, astfel încât comparația să permită identificarea reducerii utilizării serviciilor după schimbarea regimului de acces. Pentru prestațiile care necesită aprobare, indicați cererile depuse, admise, respinse și nesoluționate, precum și durata medie de soluționare.
3. Comunicați numărul solicitărilor de decontare respinse din cauza lipsei calității de asigurat sau a neîncadrării serviciului în prestațiile permise, cu tipurile serviciilor și motivele respingerii, separat de cazurile determinate de erori informatice ori de raportare. Prezentați sesizările pacienților privind refuzul consultațiilor, investigațiilor sau tratamentelor și solicitarea plății pentru servicii anterior decontate, cu rezultatul verificărilor. Precizați criteriile transmise furnizorilor pentru decontarea îngrijirilor aferente complicațiilor și bolilor asociate, precum și modul în care CNAS soluționează interpretările divergente.
4. Prezentați cheltuielile aferente bolnavilor afectați, separat pentru programele naționale și celelalte servicii medicale, cu valorile serviciilor decontate și plățile efectuate. Comunicați economiile estimate la adoptarea modificărilor și eventualele economii constatate până în prezent, cu metodologia și documentele de fundamentare. Explicați cum au fost separate efectele limitării accesului de variația numărului de beneficiari, modificarea tarifelor și decalajele de plată, iar veniturile suplimentare din contribuțiile achitate pentru dobândirea calității de asigurat vor fi evidențiate distinct.
5. Transmiteți evaluările privind întreruperea tratamentelor, reducerea monitorizării și prezentarea tardivă la medic în rândul bolnavilor afectați, împreună cu evoluția internărilor prin urgență și a reinternărilor în interval de 30 de zile, în măsura în care evidențele permit urmărirea lor. Precizați dacă estimarea economiilor include eventualele costuri suplimentare ale complicațiilor și spitalizărilor și ce măsuri considerați necesare în raport cu rezultatele constatate. Pentru indicatorii neurmăriți, indicați lipsa datelor și posibilitățile de evaluare.
Solicit răspuns în scris, în format electronic, cu datele în tabele comparative editabile și precizarea perioadei acoperite de fiecare serie, a sursei și a eventualului caracter provizoriu al raportărilor.
