Deputatul AUR Florin Popovici acuză guvernul că prezintă public o imagine diferită asupra deficitului bugetar față de datele transmise instituțiilor europene. Acesta atrage atenția asupra diferenței dintre deficitul calculat după metodologia europeană ESA și cel raportat în sistem cash și critică lipsa unei informări transparente a cetățenilor cu privire la situația reală a bugetului public.
„Pentru Bruxelles, Ministerul Finanțelor și INS calculează deficitul după metodologia europeană ESA, care trece o cheltuială în anul în care statul și-a asumat-o, și îl transmit la Eurostat; cifrele Eurostat și ale Comisiei Europene provin chiar de la ele. Țării i se comunică deficitul „cash”, adică încasări minus plăți, care iese mai mic când plățile sunt amânate. Aceeași guvernare cunoaște și recunoaște cifra reală, o semnează și o trimite la Bruxelles, dar țării îi comunică alta. Deși din 2006 toate instituțiile publice, inclusiv primăriile, țin contabilitatea generală pe bază de angajamente (OMFP nr. 1917/2005), de ce țării i se comunică tot doar cifra pe încasări și plăți?
Logica este aceeași ca în Franța (LOLF nr. 2001-692, art. 28 și 30), unde Curtea de Conturi certifică anual conturile statului și a formulat public 16 rezerve pentru 2024. Și Curtea de Conturi a României are competențe de auditare și certificare a conturilor de execuție (Legea nr. 94/1992, art. 26 și 31), dar „ținta atinsă” se anunță pe cifra cash încă din ianuarie, cu luni înainte de orice audit”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.
Totodată, acesta avertizează că deficitul bugetar este influențat de cheltuielile amânate și obligațiile financiare acumulate de stat.
„În 2024 și 2025, deficitul ESA a fost mai mare decât cel anunțat, în parte din cheltuieli asumate și neplătite, în parte din tratamentul statistic diferit al unor operațiuni. Pentru 2026, raportul dintre ținte se inversează: cash 6,2%, ESA 6,0% din PIB. Notificarea din aprilie 2026 către Eurostat arată plăți prevăzute în 2026 pentru obligații din anii trecuți:
De asemenea, deputatul semnalează și întârzierile statului pentru plata echipamentelor militare, dar și estimările Comisiei Europene pentru 2027, care indică un deficit de 5,8% din PIB, pe fondul reducerii cheltuielilor publice de capital.
„Ce mai putem observa este că plățile pentru echipamente militare au depășit cu circa 19,5 mld. lei, în 2022-2026, cheltuielile înregistrate în ESA, unde intră abia la livrare. Restanțele rămân: circa 8 mld. lei din sentințe, 44,2 mld. lei datorii comerciale, iar după PNRR, Comisia Europeană prognozează pentru 2027 un deficit de 5,8% din PIB, pe seama reducerii cheltuielilor publice de capital”, a precizat parlamentarul AUR.
Parlamentarul consideră că Ministerul Finanțelor ar trebui să publice reconcilierea cu deficitul ESA odată cu execuția bugetară.
„Propunerea pe care vreau să o înaintez este aceea ca, odată cu execuția bugetară, Ministerul Finanțelor să publice reconcilierea cu deficitul ESA, pe bază de estimări, întrucât acesta nu se raportează oficial lunar, și stocul obligațiilor amânate, astfel încât „ținta atinsă” să fie ținta reală”, declară parlamentarul AUR.
