Către: Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, domnului Dragoș-Nicolae PÎSLARU, ministru

În atenția: Structurilor de specialitate din cadrul ministerului cu atribuții în coordonarea Planului național de redresare și reziliență și a programelor finanțate din fondurile politicii de coeziune

De către: Florin-Cornel POPOVICI, deputat

Circumscripția electorală: nr. 37, Timiș

Grupul parlamentar: Alianța pentru Unirea Românilor

Obiectul întrebării: finanțarea din fonduri europene a reducerii riscului seismic al clădirilor de locuit — stadiul reformei și al investițiilor din Planul național de redresare și reziliență privind consolidarea seismică și posibilitatea utilizării instrumentelor financiare din fondurile politicii de coeziune pentru proprietarii locuințelor

Stimate domnule Ministru,

În calitate de deputat și membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în exercitarea dreptului de control parlamentar, vă adresez prezenta întrebare scrisă privind finanțarea din fonduri europene a consolidării seismice a clădirilor de locuit și riscurile legate de îndeplinirea angajamentelor asumate prin Planul național de redresare și reziliență în acest domeniu.

I. Temeiul de drept

Prezenta întrebare are în vedere următoarele dispoziții:

• art. 111 alin. (1) și art. 112 alin. (1) din Constituția României, potrivit cărora Guvernul și celelalte organe ale administrației publice sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, iar membrii Guvernului sunt obligați să răspundă la întrebările formulate de deputați;
• art. 34 lit. i), art. 35 alin. (1) și (2) și art. 39 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul de control parlamentar sub toate formele de exercitare a acestuia, modalitățile de exercitare individuală a acestor drepturi, precum și dreptul de a obține informații cu caracter public necesare exercitării mandatului;
• art. 198, art. 199, art. 202 și art. 203 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1181 din 27 noiembrie 2024, cu modificările și completările ulterioare, privind dreptul deputaților de a adresa întrebări scrise și termenul de 15 zile în care se transmite răspunsul;
• Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, în special art. 24 alin. (1) și (3);
• Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind fondurile politicii de coeziune, în special art. 58;
• Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările și completările ulterioare.

II. Situația de fapt

Legea nr. 212/2022 a fost adoptată pentru îndeplinirea jalonului R2.b din componenta C5 — Valul renovării a Planului național de redresare și reziliență, după cum arată Guvernul în punctul de vedere nr. 9353 din 10 august 2026 asupra propunerii legislative aflate în dezbatere la Camera Deputaților ca PL-x nr. 471/2026. Potrivit art. 24 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2021/241, atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor presupune ca măsurile legate de jaloanele atinse anterior să nu fi fost revocate de statul membru. Potrivit art. 24 alin. (1), plățile contribuțiilor financiare se efectuează până la 31 decembrie 2026.

Consiliul Economic și Social a reținut, în avizul nr. 3007 din 29 aprilie 2026 asupra aceleiași propuneri, că nici propunerea, „nici vreun alt act normativ, politică publică sau program național” nu prevede un regim dedicat care să permită proprietarilor imobilelor cu risc seismic accesul la finanțare. Din informațiile publice consultate nu rezultă că mecanismul creditelor garantate de stat, prevăzut la art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 212/2022, ar fi fost operaționalizat.

Art. 58 din Regulamentul (UE) 2021/1060 permite autorităților de management să contribuie din programe la instrumente financiare pentru investiții viabile financiar care nu găsesc finanțare suficientă pe piață și să combine instrumentele financiare cu granturi într-o singură operațiune (alin. (5)). Asemenea mecanisme financiare au fost utilizate în alte state membre pentru renovarea clădirilor de locuințe, inclusiv prin fonduri revolving, cum este programul lituanian de modernizare a blocurilor, experiență care poate constitui un reper pentru analizarea unor instrumente adaptate finanțării consolidării seismice.

Prezenta întrebare urmărește clarificarea stadiului investițiilor europene în consolidarea seismică a locuințelor, a riscurilor pentru fondurile din Planul național de redresare și reziliență și a posibilităților de finanțare a proprietarilor din fondurile politicii de coeziune.

III. Întrebări

Față de cele de mai sus, vă rog să răspundeți la următoarele întrebări:

1. Cu privire la Planul național de redresare și reziliență:

a) Care este stadiul evaluării de către Comisia Europeană a jalonului R2.b și în ce cerere de plată a fost inclus?

b) Care sunt investițiile din componenta C5 care finanțează consolidarea seismică a clădirilor? Indicați, pentru fiecare, alocarea, valoarea contractată, sumele plătite și numărul clădirilor.

c) Ce proiecte de consolidare seismică finanțate prin Plan nu vor fi finalizate până la termenele Mecanismului de redresare și reziliență și din ce surse se asigură finalizarea lor?

d) A analizat ministerul riscul ca modificări ale Legii nr. 212/2022 aflate în dezbatere parlamentară să fie apreciate drept revocare a măsurilor legate de jalonul R2.b, în sensul art. 24 alin. (3) din Regulamentul (UE) 2021/241? În caz afirmativ, prezentați concluziile și valoarea fondurilor expuse, precizând distinct dacă riscul identificat privește menținerea îndeplinirii jalonului, evaluarea unei cereri de plată sau finanțarea investițiilor aferente componentei C5.

2. Cu privire la fondurile politicii de coeziune 2021—2027:

a) Ce programe finanțează reducerea riscului seismic al clădirilor de locuit? Precizați alocările, apelurile lansate, valoarea contractată și beneficiarii eligibili, inclusiv dacă proprietarii persoane fizice sau asociațiile de proprietari pot beneficia, direct sau indirect.

b) Există ori este analizat un instrument financiar — împrumuturi, garanții sau combinații cu granturi, în sensul art. 58 din Regulamentul (UE) 2021/1060 — pentru finanțarea părții care revine proprietarilor din costul expertizării și consolidării locuințelor? În caz negativ, arătați motivele.

c) A fost analizată sau este avută în vedere includerea reducerii riscului seismic al clădirilor de locuit în modificările programelor aferente perioadei 2021—2027, inclusiv în contextul evaluării intermediare? Precizați deciziile adoptate, demersurile în curs și eventualele obstacole.

3. Cu privire la perioada de programare următoare:

Ce prioritate acordă ministerul reducerii riscului seismic al clădirilor de locuit în pregătirea programării fondurilor europene după anul 2027 și ce instrumente de finanțare pentru proprietari sunt avute în vedere?

4. Cu privire la acțiunile viitoare:

Care este calendarul măsurilor pe care ministerul le are în vedere în acest domeniu? În cazul în care nu există un calendar sau o decizie, vă rog să arătați expres acest fapt și motivele.

Solicit răspuns scris, în termenul prevăzut de art. 203 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaților, formulat distinct pentru fiecare întrebare și subpunct, cu indicarea actelor normative, administrative și bugetare relevante și cu transmiterea, în măsura în care pot fi comunicate potrivit legii, a documentelor justificative.

În măsura în care anumite informații nu sunt deținute de instituția dumneavoastră, vă rog să indicați instituția care le deține, pentru ca întrebarea să poată fi adresată acesteia.

În măsura în care informațiile și documentele există în format electronic, vă rog să le prezentați și în acest format.