Către: Ministerul Afacerilor Externe, doamnei Oana-Silvia ȚOIU, ministru interimar

Ministerul Educației și Cercetării, domnului Mihai DIMIAN, ministru

De la: Domnul Silviu-Titus PĂUNESCU, Deputat AUR, circumscripția electorală nr.14, Constanța

Subiectul întrebării: Măsurile anunțate de Guvernul Italiei privind limitarea numărului de elevi străini pe clasă și situația elevilor români din sistemul de învățământ italian

     Stimată doamnă ministru,

     Domnule ministru

La 20 septembrie 2026, prim-ministrul Italiei a anunțat public că va fi prezentată în Consiliul de Miniștri o măsură prin care se va stabili, prin lege, un număr maxim de elevi străini pe clasă, precum și obligația ca părinții elevilor străini care se confruntă cu dificultăți serioase de integrare școlară să învețe limba italiană. Numărul maxim avut în vedere nu a fost precizat.

Elevii cu cetățenie română sunt cea mai numeroasă comunitate de elevi cu cetățenie străină din școlile italiene. Potrivit datelor publicate de autoritățile italiene pentru anul școlar 2022 și 2023, în sistemul de învățământ din Italia erau înscriși 148.826 de elevi cu cetățenie română, urmați de 118.745 de elevi din Albania și 114.097 din Maroc. Dintre aceștia, 147.876 de elevi cu cetățenie română erau născuți chiar în Italia. În total, elevii care nu au cetățenie italiană reprezintă 11,6% din totalul celor înscriși, respectiv aproximativ 930.000 de elevi, cei mai mulți fiind concentrați în regiunile Lombardia, Emilia-Romagna, Veneto, Lazio și Piemont, iar la nivel de orașe în Milano, Roma, Torino și Brescia.

Rezultă că o măsură de limitare a numărului de elevi străini pe clasă ar afecta, în primul rând și în cel mai mare număr, copii români. Este necesar să se rețină că aceștia nu se află în situația resortisanților unor state terțe, ci sunt cetățeni ai Uniunii Europene, ai căror părinți își exercită dreptul la liberă circulație și ședere, iar tratamentul lor este guvernat de principiul nediscriminării pe motiv de cetățenie, consacrat de articolul 18 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și de dreptul copiilor lucrătorilor migranți de a fi admiși în sistemul de învățământ al statului gazdă în aceleași condiții ca resortisanții acelui stat. O reglementare care ar plafona prezența acestor copii într-o clasă, ori care ar condiționa școlarizarea lor de îndeplinirea unor obligații impuse părinților, ar necesita o analiză atentă din perspectiva compatibilității cu dreptul Uniunii Europene.

Se adaugă un element de fapt care nu poate fi ignorat, anume că aproape toți elevii români din Italia s-au născut acolo, sunt școlarizați în limba italiană de la vârsta preșcolară și nu se încadrează în ipoteza avută în vedere de autoritățile italiene, aceea a copiilor care nu înțeleg limba de predare.

Având în vedere cele expuse, vă rog să îmi transmiteți următoarele:

1. A solicitat Ministerul Afacerilor Externe autorităților italiene clarificări oficiale cu privire la măsura anunțată, la ce dată, prin ce canal și ce răspuns a fost primit?
2. Care este poziția oficială a României față de o eventuală limitare prin lege a numărului de elevi străini pe clasă, în măsura în care aceasta s-ar aplica nediferențiat și cetățenilor Uniunii Europene?
3. A fost analizată compatibilitatea unei asemenea măsuri cu articolul 18 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu dreptul Uniunii privind libera circulație a lucrătorilor și accesul copiilor acestora la învățământ, iar dacă da, care sunt concluziile acestei analize?
4. Intenționează Guvernul României să sesizeze Comisia Europeană cu privire la acest proiect, în cazul în care forma adoptată ar produce un tratament diferențiat pentru cetățenii europeni, și în ce termen?
5. Câți cetățeni români cu vârstă școlară se află în prezent în Italia, care sunt datele actualizate privind numărul elevilor români înscriși în sistemul de învățământ italian, pe niveluri de studiu și pe regiuni, și de unde provin aceste date?
6. Câți dintre elevii români din Italia s-au născut pe teritoriul acestui stat și câți au fost școlarizați integral în sistemul italian, elemente care privesc direct ipoteza dificultăților de integrare invocată public?
7. Ce demersuri a întreprins Ambasada României în Republica Italiană și rețeaua consulară pentru informarea comunității românești cu privire la această măsură și pentru preluarea sesizărilor din partea părinților?
8. Care este stadiul cursurilor de Limbă, cultură și civilizație românească organizate în Italia, câți elevi sunt înscriși în anul școlar 2026 și 2027, în câte unități de învățământ, câte cadre didactice sunt trimise de România și ce buget este alocat acestui program?
9. Cum ar fi afectate aceste cursuri și, în general, dreptul copiilor români de a-și păstra legătura cu limba maternă, în ipoteza aplicării unor limitări privind componența claselor?
10. Există o comisie mixtă ori un mecanism bilateral de dialog între România și Italia pe teme de educație și de protecție a comunității românești, când a avut loc ultima reuniune și ce subiecte au fost abordate?
11. Ce sprijin acordă Departamentul pentru Românii de Pretutindeni asociațiilor și școlilor comunitare românești din Italia, ce proiecte au fost finanțate în ultimii trei ani și cu ce sume?
12. Ce măsuri intenționează Guvernul să adopte pentru a preveni situații similare în alte state cu comunități numeroase de români, precum Spania, Germania ori Regatul Unit, și pentru a asigura un cadru permanent de protecție a dreptului la educație al copiilor români din diaspora?