Adresată: Domnului Alexandru NAZARE, ministru interimar al Finanțelor

Doamnei Ioana BĂDESCU, președinte al Autorității Vamale Române

De către: Senator Costache CHERTIF

Circumscripția electorală: nr. 26 Maramureș

Obiectul întrebării: Clarificarea fluxurilor transfrontaliere de numerar de peste 1,7 miliarde de euro identificate de Ministerul Finanțelor și Autoritatea Vamală Română în perioada 2024-2025 și a eventualelor riscuri de spălare a banilor ori de finanțare ilegală a unor activități politice sau electorale.

Domnule ministru interimar,

Doamnă președinte,

La data de 13 mai 2026, Ministerul Finanțelor a publicat un comunicat referitor la rezultatele analizelor realizate de Corpul de Control al Ministerului Finanțelor împreună cu Autoritatea Vamală Română privind declarațiile de numerar depuse la frontierele României în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025.

Potrivit comunicatului, în bazele de date analizate au fost identificate 7.593 de declarații de numerar, dintre care 5.758 la intrarea în Uniunea Europeană prin punctele de frontieră ale României și 1.835 la ieșirea din Uniunea Europeană. Valoarea totală declarată la intrare a fost de 1,261 miliarde euro, iar valoarea declarată la ieșire de 511,7 milioane euro, rezultând o diferență aritmetică de aproximativ 749,3 milioane euro.

Totodată, Ministerul Finanțelor precizează că Ucraina a reprezentat principala țară de proveniență a fondurilor, fiind urmată de Republica Moldova și Turcia, iar principalele destinații declarate au fost Turcia, Austria și România. Potrivit datelor publicate, 73% dintre declarațiile depuse la intrarea în UE prin România au avut ca țară de proveniență Ucraina. Din cele 1.464 de declarații aferente persoanelor care au intrat în UE din Ucraina, 943 de declarații, respectiv 64%, au fost depuse de numai 21 de persoane.

Analiza a mai indicat utilizarea repetată a unor rute precum Ucraina-România-Austria și Ucraina-România-Turcia, precum și concentrarea unor valori foarte mari la punctele vamale Siret și Halmeu. Declarațiile înregistrate la cele două puncte ar fi însumat aproximativ 793,9 milioane euro, respectiv 362,7 milioane euro.

Ministerul Finanțelor a arătat, de asemenea, că analiza a identificat „riscuri majore de spălare a banilor” și că raportul detaliat al constatărilor și analizelor efectuate a fost transmis autorităților competente în domeniul investigării infracțiunilor economico-financiare, în vederea valorificării informațiilor și dispunerii măsurilor legale.

Având în vedere gravitatea și amploarea datelor prezentate public, precum și faptul că România constituie una dintre principalele frontiere externe ale Uniunii Europene, vă adresez respectuos rugămintea să îmi comunicați, în termenul prevăzut de lege:

1.Cum explică Ministerul Finanțelor și Autoritatea Vamală Română diferența de aproximativ 749,3 milioane euro dintre valoarea totală declarată la intrarea în UE prin România – 1,261 miliarde euro – și valoarea declarată la ieșirea din UE  511,7 milioane euro?

2.Din această diferență, ce valoare:

a)a fost identificată ca fiind cheltuită sau introdusă în circuitul economic din România;

b)a fost depusă în instituții de credit din România;

c)a fost convertită în alte valute;

d)a fost transferată ulterior prin mijloace bancare sau alte instrumente financiare;

e)a rămas, potrivit datelor disponibile autorităților, pe teritoriul României;

f)nu a putut fi corelată cu o destinație economică sau financiară identificabilă?

3.Este corectă interpretarea că diferența de 749,3 milioane euro nu reprezintă în mod necesar numerar aflat în prezent pe teritoriul României, ci reprezintă diferența dintre totalurile declarațiilor de intrare și ieșire, fără o reconciliere individuală a fiecărui flux? În caz afirmativ, vă rugăm să prezentați metodologia utilizată pentru reconcilierea acestor fluxuri.

4.Câte dintre declarațiile de intrare și ieșire au putut fi corelate la nivel de persoană, beneficiar efectiv, sumă, rută și perioadă și câte nu au putut fi corelate?

5.Ce valoare totală a numerarului declarat la intrarea în România/UE a provenit din Ucraina, nu doar ca număr de declarații, ci exprimată în euro și defalcată pe ani, trimestre și principalele puncte de frontieră?

6.Ce proporție din numerarul provenit din Ucraina a fost transportată de persoane fizice, societăți comerciale, transportatori specializați sau alte categorii de entități?

7.În cazul celor 21 de persoane care au depus 943 de declarații, ce verificări privind proveniența economică, beneficiarul real, destinația și justificarea economică a numerarului au fost efectuate?

8.Câte dintre aceste persoane au efectuat mai multe traversări ale frontierei și care a fost valoarea cumulată a numerarului declarat de fiecare categorie de transportatori?

9.Au fost efectuate verificări în bazele de date fiscale, vamale, bancare și privind beneficiarii reali pentru a se stabili dacă profilul economic al persoanelor și entităților implicate este compatibil cu volumele de numerar transportate?

10.Întrucât comunicatul Ministerului Finanțelor vorbește explicit despre „riscuri majore de spălare a banilor”, care sunt indicatorii concreți de risc identificați de Corpul de Control și Autoritatea Vamală Română?

11.Au fost identificate declarații false, incomplete sau neconforme privind proveniența economică, proprietarul, beneficiarul, destinația ori scopul utilizării numerarului?

12.Câte operațiuni au fost supuse măsurilor de control aprofundat, câte sume au fost reținute temporar și care este valoarea totală a numerarului indisponibilizat sau confiscat, dacă este cazul?

13.Câte cazuri au fost transmise către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, către organele de urmărire penală sau către alte autorități competente?

14.Vă rugăm să precizați, în măsura în care informațiile pot fi comunicate fără afectarea anchetelor în curs:

a)ce instituții au fost sesizate;

b)data sesizării;

c)numărul de înregistrare al sesizărilor;

d)natura suspiciunilor;

e)dacă au fost constituite dosare penale;

f)în câte cauze s-a început urmărirea penală;

g)dacă există măsuri asigurătorii dispuse asupra unor bunuri sau fonduri.

15.Având în vedere că fluxurile identificate au provenit în principal din Ucraina și au avut ca destinații recurente Austria și Turcia, ce autorități din alte state membre sau din state terțe au fost informate cu privire la aceste fluxuri?

16.Au fost transmise informații sau sesizări către:

a)Comisia Europeană;

b)Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF);

c)Parchetul European (EPPO);

d)Europol;

e)unități de informații financiare (FIU) din alte state membre;

f)autoritățile competente din Austria, Ucraina, Turcia sau Republica Moldova?

17.În cazul în care vreuna dintre instituțiile europene menționate mai sus a fost sesizată, vă rugăm să precizați data, obiectul sesizării și, în măsura permisă de lege, numărul de referință al acesteia. Precizăm că Regulamentul (UE) 2018/1672 prevede, în materia controlului numerarului la frontiera externă a Uniunii, obligații de declarare pentru sume de cel puțin 10.000 euro, posibilitatea efectuării de controale și reținerea temporară a numerarului în anumite situații, precum și schimbul de informații între autoritățile competente, FIU și, în situațiile care afectează interesele financiare ale Uniunii, Comisia Europeană, EPPO și Europol.

18.Având în vedere volumul foarte ridicat al numerarului, caracterul repetitiv al transporturilor, concentrarea acestora la un număr restrâns de persoane și faptul că perioada analizată include perioade electorale relevante pentru România, au fost efectuate verificări pentru a se stabili dacă o parte din aceste fluxuri financiare ar fi putut fi destinată, direct sau indirect, finanțării unor activități politice sau electorale în România?

19.Au fost analizate eventuale conexiuni între persoanele, societățile sau beneficiarii efectivi identificați în cadrul raportului și:

a)formațiuni politice;

b)candidați la alegeri;

c)persoane implicate în campanii electorale;

d)organizații sau fundații cu activitate politică;

e)intermediari financiari ori comerciali;

f)persoane sau entități aflate în relații cu actori politici străini?

20.Există, până la acest moment, indicii documentate care să susțină ipoteza unei eventuale finanțări politice sau electorale provenite din exteriorul României ori, dimpotrivă, verificările efectuate nu au identificat asemenea elemente?

21.În cazul în care asemenea indicii există, au fost sesizate autoritățile competente în materia finanțării partidelor și a campaniilor electorale, precum și organele judiciare competente?

22.În cazul în care asemenea indicii nu există, vă rugăm să precizați dacă această ipoteză a fost verificată și exclusă pe baza unei analize documentare și financiare sau dacă pur și simplu nu a făcut obiectul verificărilor.

23.Întrucât comunicatul Ministerului Finanțelor menționează existența unui „raport detaliat al constatărilor și analizelor efectuate”, vă solicităm să transmiteți Senatului României Raportul integral, inclusiv anexele, tabelele, metodologia, defalcările pe persoane/entități/rute/puncte de frontieră și concluziile Corpului de Control al Ministerului Finanțelor și ale Autorității Vamale Române.

24.În situația în care anumite informații din raport sunt clasificate, protejate de secretul fiscal, de legislația privind protecția datelor cu caracter personal sau de normele privind anchetele penale, vă solicităm transmiterea versiunii desecretizate/redactate, împreună cu indicarea precisă a temeiului juridic pentru fiecare categorie de informații omisă.

25.Vă solicităm, de asemenea, să precizați:

a)numărul și data raportului;

b)autoritatea emitentă;

c)perioada exactă a controlului;

d)baza de date utilizată;

e)numărul de funcționari implicați;

f)metodologia de analiză;

g)criteriile de risc folosite;

h)autoritățile cărora raportul le-a fost transmis;

i)data transmiterii;

j)măsurile dispuse ulterior primirii raportului.

Având în vedere interesul public major al informațiilor prezentate de Ministerul Finanțelor și implicațiile acestora asupra securității economice, integrității sistemului financiar și capacității României de a preveni spălarea banilor și eventualele forme de finanțare ilicită, vă solicităm să comunicați în mod documentat situația rezultată în urma verificărilor și să ne transmiteți Raportul menționat în comunicatul din 13 mai 2026, în forma integrală sau, după caz, în forma care poate fi făcută publică potrivit legii.